Soarele și vântul au furnizat 49% din energia folosită de Germania în primul trimestru al 2022

06 Iul. 2022, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Iul. 2022, 10:46 // Actual //  MD Bani

Energia regenerabilă a reprezentat 49% din consumul de energie în Germania în primul semestru din 2022, în creştere cu şase puncte procentuale faţă de anul precedent, datorită condiţiilor meteo favorabile, transmite Reuters.

Atât intensitatea sporită a soarelui, cât şi viteza vântului au sprijinit creşterea ponderii energiei regenerabile. Datele preliminare sunt calculate conform cerinţelor UE, se arată într-un comunicat al grupului industrial BDEW şi al Centrului de cercetări în domeniul energiei solare şi a hidrogenului (ZSW).

Ponderea energiei regenerabile din consumul de energie în Germania a atins 50,2% în primul semestru din 2020, scrie Agerpres.

Per ansamblu, consumul de energie al Germaniei a scăzut cu 0,8%, la 281 miliarde (kWh) în primele şase luni din 2022.

În schimb, a crescut producţia internă de electricitate, cu 1,7%, la 298 miliarde kWh, sporind rolul Germaniei de exportator net de energie.

În primul semestru din 2022, generarea energiei regenerabile (energia solară, eoliană, hidro, biomasa şi energia geotermală) a contribuit cu 139 miliarde kWh la total, în creştere cu 13,5% faţă de anul precedent. Producţia electricităţii convenţionale din combustibil nuclear, cărbune şi gaz a contribuit cu 159 miliarde kWh la total, cu 6,7% mai puţin decât în primele şase luni din 2021.

Reducerea dependenţei de gazul rusesc este o provocare pentru cea mai mare economie a Europei, având în vedere că intenţionează să îşi închidă ultimele centrale nucleare încă din acest an şi termocentralele pe cărbune până în 2030.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.