Soarele și vântul au furnizat 49% din energia folosită de Germania în primul trimestru al 2022

06 Iul. 2022, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Iul. 2022, 10:46 // Actual //  MD Bani

Energia regenerabilă a reprezentat 49% din consumul de energie în Germania în primul semestru din 2022, în creştere cu şase puncte procentuale faţă de anul precedent, datorită condiţiilor meteo favorabile, transmite Reuters.

Atât intensitatea sporită a soarelui, cât şi viteza vântului au sprijinit creşterea ponderii energiei regenerabile. Datele preliminare sunt calculate conform cerinţelor UE, se arată într-un comunicat al grupului industrial BDEW şi al Centrului de cercetări în domeniul energiei solare şi a hidrogenului (ZSW).

Ponderea energiei regenerabile din consumul de energie în Germania a atins 50,2% în primul semestru din 2020, scrie Agerpres.

Per ansamblu, consumul de energie al Germaniei a scăzut cu 0,8%, la 281 miliarde (kWh) în primele şase luni din 2022.

În schimb, a crescut producţia internă de electricitate, cu 1,7%, la 298 miliarde kWh, sporind rolul Germaniei de exportator net de energie.

În primul semestru din 2022, generarea energiei regenerabile (energia solară, eoliană, hidro, biomasa şi energia geotermală) a contribuit cu 139 miliarde kWh la total, în creştere cu 13,5% faţă de anul precedent. Producţia electricităţii convenţionale din combustibil nuclear, cărbune şi gaz a contribuit cu 159 miliarde kWh la total, cu 6,7% mai puţin decât în primele şase luni din 2021.

Reducerea dependenţei de gazul rusesc este o provocare pentru cea mai mare economie a Europei, având în vedere că intenţionează să îşi închidă ultimele centrale nucleare încă din acest an şi termocentralele pe cărbune până în 2030.

31 Aug. 2026, 14:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Aug. 2026, 14:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Modernizarea sistemelor termice din aproape 2 000 de blocuri din Chișinău și Bălți ar urma să fie declarată de utilitate publică de interes național. Este prevederea a două proiecte de lege elaborate de Ministerul Energiei, unul pentru Chișinău și altul pentru Bălți, prin care autoritățile încearcă să deblocheze lucrările și să evite riscul pierderii finanțării externe.

În Chișinău sunt vizate peste 1 700 de blocuri, iar în Bălți – peste 296, unde urmează a fi modernizate instalațiile și rețelele termice din interiorul blocurilor, instalarea punctelor termice individuale și îmbunătățirea sistemelor comune de distribuție.

Problema care a dus la elaborarea celor două proiecte de lege este legată de accesul în blocuri. Unele lucrări trebuie efectuate în spațiile comune sau, în anumite cazuri, în interiorul unor locuințe, iar legislația actuală poate impune acordul coproprietarilor. Pentru un număr atât de mare de imobile, obținerea acestor acorduri poate întârzia lucrările.

Prin urmare, se propune instituirea unei servituți legale speciale, care ar permite companiilor de termoficare să aibă acces la spațiile necesare pentru executarea lucrărilor fără acordul prealabil al coproprietarilor. Măsura ar fi limitată la lucrările prevăzute în proiecte și pe durata executării acestora. Proprietarii vor trebui să fie informați înainte de începerea lucrărilor, iar eventualele prejudicii provocate în timpul intervențiilor urmează să fie compensate integral. Servitutea ar înceta automat după recepția finală a lucrărilor.

În nota informativă pentru Bălți, autoritățile avertizează că blocajul afectează peste 296 de blocuri și creează un risc real de pierdere a finanțării externe. Fără o intervenție legislativă, documentul spune că proiectul nu poate fi implementat, iar lucrările de modernizare nu pot fi realizate.

Și în cazul Chișinăului există riscul ca finanțarea să fie afectată. Nota informativă arată că mecanismele juridice actuale nu permit realizarea investiției în condițiile și termenele asumate prin acordurile externe. Nerespectarea acestor obligații poate duce la suspendarea sau pierderea finanțării.

Investițiile sunt estimate la aproximativ 344 de milioane de euro. Proiectul din Chișinău este de circa 326 de milioane de euro, iar la Bălți investiția se ridică la aproximativ 17,8 milioane de euro.