O undă de şoc vine din Norvegia şi ar putea să pună şi mai multă sare pe rana crizei energetice

Norvegia a avertizată că exporturile de gaze către Marea Britanie, care la rândul ei alimentează Europa, ar putea fi blocate dacă greva muncitorilor din sectorul petrolier escaladează. Aproape 60% din livrările de gaz ale ţării scandinave sunt ameninţate de protestele pentru salarii mai mari, scrie Financial Times.

Gigantul de stat Equinor, a oprit lucrările de exploatare pentru trei zăcăminte de petrol şi gaze, pe fondul grevelor prin care se doreşte obţinerea unui salariu care să compenseze inflaţia. Această decizie a influenţat direct explozia preţului pentru gazele europene către cel mai înalt nivel din ultimele patru luni.

Gasco, o altă companie de stat care operează conductele de livrare, a declarat că „în cel mai rău scenariu, livrările către Regatul Unit ar putea fi oprite total”, greviştii plănuind să continue până sâmbătă.

Norvegia este cea mai importantă sursă de gaze a Marii Britanii, care acoperă 42% din necesarul ţării şi 25% din totalul de gaz importat de Europa.

Problema norvegiană vine într-un moment foarte sensibil pentru Europa, care deja se grăbeşte să îşi umple rezervoarele pentru a face faţă iernii. Norvegia reprezintă pentru Europa al doilea cel mai important furnizor de gaze după Rusia şi totodată prima soluţie la care continentul a apelat pentru a acoperit golul lăsat după ce Moscova a redus livrările.
Grevele care au luat startul luni ar urma să se extindă în zilele următoare, perturbând 13% din exporturile de gaze naturale ale Norvegiei.

Sindicatul Lederne din Norvegia ameninţă cu escaladarea protestelor până sâmbătă, ceea ce ar cauza închiderea sau reducerea producţiei pentru 14 puncte de exploatare, determinând o scădere de 56% a exporturilor de gaze dacă nu se găseşte o soluţie.

Problema cauzată de grevele din Norvegia vine într-un moment în care marii traderi sunt din ce în ce mai pesimişti privind revenirea la niveluril normale ale fluxurilor de gaz rusesc prin Nord Stream 1. Conducta se pregăteşte să iasă din lucrările de mentenţa pe care Moscova le-a invocat atunci când a decis reducerea cu 60% a fluxurilor de gaz care trec prin aceasta.

Comunitatea internaţionala a acuzat Rusia că foloseşte gazul ca arma de şantaj şi a avertizat totodată continentul să se pregătească de închiderea treptată a robinetului de gaz rusesc.
„Pentru Europa, o astfel de problemă nu putea să vină într-un moment mai prost. Continentul are nevoie disperată să-şi umple depozitele de gaz înainte de venirea iernii”, a declarat Tom Marzec-Manser, analist energetic.

#gaz #livrare #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.