Secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, a murit la vârsta de 63 de ani

Mohammad Barkindo, un politician nigerian și secretar general al grupului de producători de petrol OPEC, a murit la vârsta de 63 de ani, scrie CNBC.

Șeful National Petroleum Corporation din Nigeria, Mele Kyari, a anunțat miercuri vestea într-un tweet, care a fost confirmat de două surse din cadrul OPEC.

Moartea neașteptată a lui Barkindo reprezintă o surpriză pentru membrii industriei petrolului și gazelor, mulți dintre aceștia descriindu-l ca pe un „gigant” în industrie.

Mohammad Barkindo a lucrat în cariera sa la compania națională de petrol din Nigeria, Duke Oil, Ministerul de Externe și Ministerul Energiei din Nigeria, precum și OPEC.

De când a preluat funcția de secretar general al OPEC, în 2016, Barkindo a supravegheat vremurile tumultoase pentru grupul de producători de petrol, care a asistat la piețe tot mai volatile zdruncinate de evenimente istorice, inclusiv pandemia de Covid-19, crearea alianței OPEC+ cu Rusia și alte țări non- statele OPEC, precum și invazia Ucrainei de către Rusia.

În timp ce organizația a pierdut doi membri, Qatar și Ecuador, Barkindo este totuși creditat că a menținut unitatea între membrii OPEC, în efortul de a stabiliza piețele petroliere globale.

Moartea lui Barkindo vine într-o perioadă în care piețele energetice sunt volatile, inflația globală crește din ce în ce mai mult, efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai prezente, iar consecințele pandemiei și ale războiului se simt tot mai tare.

Conflictele geopolitice și sancțiunile au dus la o aprovizionare cu petrol mult mai redusă, care a împins prețurile la recorduri ce nu au mai fost atinse de mai mulți ani, pe fondul temerilor legate de o recesiune globală.

CEO-ul Atlantic Council, Frederick Kempe, l-a descris pe Barkindo ca având „expertiză de neegalat pe piețele petroliere, dar și în ceea ce privește securitatea și guvernarea”, precum și „o înțelegere profundă a geopoliticii într-o lume volatilă”.

We lost our esteemed Dr Muhammad Sanusi Barkindo. He died at about 11pm yesterday 5th July 2022. Certainly a great loss to his immediate family, the NNPC, our country Nigeria, the OPEC and the global energy community. Burial arrangements will be announced shortly.

— Mele Kyari (@MKKyari) July 6, 2022

#secretarul general #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 300 de mii de moldoveni cu cetățenie română riscă să rămână fără cartea de identitate urmare a noilor modificări la legislație intrate în vigoare peste Prut, potrivit anunțului Just Consult.

„Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au carte de identitate românească se confruntă cu acțiuni abuzive ale autorităților române. După verificarea la adresa de domiciliu, autoritățile rețin actul de identitate pentru a fi anulat. Aceste acțiuni au ca rezultat limitarea drepturilor acestor cetățeni, inclusiv dreptul la un act de identitate românesc și dreptul la libera circulație”, susține Just Consult.

De la 10 iunie 2023, au intrat în vigoare noi reguli pentru românii care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin. Potrivit noii legi, persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din cartea de identitate sunt obligate în termen de 15 zile să își facă mutația.

„Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din buletin de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil”, se arată în lege. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi cuprinse între 75 și 150 de lei românești.

Mulţi moldoveni de peste Prut îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană, iar proprietarii de locuinţe fac din asta o afacere.

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi de peste Prut sunt „acasă” doar în acte. Aceştia îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană.

De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi, există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. Totodată, la Galați, există o casă cu 3000 de rezidenți.