(DOC) În România s-a lansat un raport despre marile afaceri de familie din piețele emergente

Smartlink Communications lansează, cu ocazia aniversării a zece ani de activitate pe piața de consultanță din România, raportul „Mari familii de afaceri din piețele emergente: modele și oportunități pentru businessul de familie românesc în vremuri de criză”, dedicat oportunităților existente pe piețele emergente pentru consolidarea afacerilor de familie durabile. Acest raport face parte din proiectul prioritar al companiei numit „România Globală”, care țintește internaționalizarea afacerilor românești și consolidarea unei prezențe nationale de business mai consistente la nivel regional, european și global.

Raportul a fost realizat cu sprijinul Băncii Transilvania, își propune să devină un instrument util în contextul multiplelor provocări economice și strategice de la acest moment, pentru toți cei interesați să aprofundeze dinamica dezvoltării marilor afaceri de familie și importanța acestora în dezvoltarea culturii antreprenoriale locale. El scoate în evidență mai multe concluzii relevante în ceea ce privește tendințele circulației avuției la nivel global și comportamentul marilor afaceri de familie pe piețe din ce în ce mai dinamice.

Sub aspectul tendințelor globale legate de marile afaceri de familie, în baza datelor analizate, se arată că acestea sunt consecința naturală a ascensiunii puterilor emergence, în special în statele din Asia de Est, ceea ce arată, de asemenea, faptul că marile afaceri de familie nu au rămas blocate în trecut, ci reprezintă un reper al prezentului și își conservă dinamismul, fiind pregătite pentru a defini viitorul economiilor de orice dimensiune. De asemenea, potrivit datelor analizate în contextul pandemiei de COVID-19, cele mai multe dintre afacerile de familie s-au dovedit mai reziliente decât așteptările inițiale.

Raportul propune, totodată, o radiografie a marilor afaceri familie în fiecare din țările relevante din Europa Centrală și de Est, inclusiv Romania. În acest context, evoluțiile marilor afaceri de familie în Europa Centrală și de Est trebuie situate în cadrul mai larg al transformărilor economice majore din ultimii 30 ani. Povestea de succes a regiunii are în centru Polonia, o țară care în 2016 avea o economie de 2,6 ori mai mare decât în 1990 și o creștere a numărului celor între 25 și 34 ani cu educație superioară de la 14% la 41%. România, pentru a face față acestui avânt regional, trebuie să-și îmbunătățească bazele structurale ale creșterii economice, în special printr-un accent mai puternic pe educație și politici de ocupare a forței de muncă, iar afacerile de familie au un rol cheie in succesul societal.

„Modalitatea cea mai bună pentru a aniversa un deceniu de activitate al Smartlink Communications este de a prezenta un raport care analizează două repere importante pentru activitatea în următorul deceniu: procesul de internaționalizare a afacerilor românești și maturizarea pieței locale în ansamblul său, inclusiv prin succesiuni de succes la cârma businessului de familie. În acest context, raportul, rezultatul unei munci de echipă pe care am avut plăcerea să o coordonez, este menit să scoată în evidență o serie de tendințe globale și regionale relevante și pentru România, mai ales pentru jucătorii ambițioși, care operează în piețele emergente. România are familii de afaceri din ce în ce mai interesate de creștere și consolidare nu doar în plan național, ci și în plan regional si european . Totodată, o parte dintre ele deja își stabilesc ambitii globale. Acest raport – primul dintr-o serie anuala dedicata marilor businessuri de familie – poate fi un sprijin în calibrarea acțiunii externe, în direcția capitalizării oportunităților de către cei care, dincolo de ambiție și informație, își antrenează echipele în spiritul competiției internaționale. Din această perspectivă, o analiză comparativă este mai mult decât utilă. Mulțumim în mod deosebit Băncii Transilvania pentru sprijinul său pentru acest proiect aniversar.”, a afirmat Radu Magdin, CEO al Smartlink Communications.

Smartlink Communications este o companie de consultanță în afaceri publice, management al riscului și comunicare strategică cu baza in București, care în zece ani de activitate a derulat proiecte pe cinci continente. Echipa Smartlink Communications oferă servicii de analiză, consultanță și training pentru clienți din zona de business, politică și pentru societatea civilă globală.

#Smartlink Communications #piete emergente #afaceri de familie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză