Economia Turciei aproape de colaps! A coborât și mai mult în categoria „junk” după ce inflația a ajuns la 78,6%

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a coborât ratingul Turciei într-o zonă inferioară a categoriei „junk” (nerecomandat pentru investiţii – n. red.), avertizând că politicile guvernamentale contribuie la „spirala inflaţionistă” şi descurajează intrările de capital.

Fitch a informat că a coborât ratingul suveran al Turciei de la „B plus” până la „B”, adică cu cinci trepte sub nivelul „investment grade” (recomandat pentru investiţii – n. red.). În plus, perspectiva asociată ratingului Turciei este „negativă”, ceea ce înseamnă că o nouă retrogradare este posibilă în perioada următoare, conform Bloomberg, citat de Agerpres.

„Ghidată de consideraţii politice, Banca Centrală a Turciei a menţinut rata dobânzii la 14% din decembrie 2021, în ciuda creşterii rapide a inflaţiei, a impactului războiului din Ucraina asupra pieţelor materiilor prime şi a înăspririi politicii monetare în cele mai dezvoltate economii”, se arată în raportul Fitch.

Anul acesta, Banca Centrală a Turciei nu a modificat rata dobânzii rata dobânzii, chiar dacă rata anuală a inflaţiei a urcat la 78,6% în iunie.

În loc să majoreze dobânzile pentru a ţine sub control creşterea preţurilor şi deprecierea lirei, autorităţile turce au adoptat, anul acesta, câteva măsuri neobișnuite. Autoritatea de reglementare bancară a interzis împrumuturile în lire acordate companiilor care deţin valută, cel mai recent efort de a sprijini moneda naţională şi de a atenua presiunile inflaţioniste.

Anul acesta, lira turcească s-a depreciat cu peste 20% faţă de dolar, după un declin de 44% anul trecut.

Pentru acest an, Fitch se aşteapă ca rata anuală a inflaţiei în Turcia să se situeze în jur de 71,4%, cel mai ridicat nivel dintre statele cărora agenţia le atribuie rating suveran, urmând ca în 2023 inflaţia să scadă la 57%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Turcia #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.