Musk nu mai vrea Twitter: ușurare pe stânga, Trump-iști dezamăgiți

Trebuia să salveze „libertatea de exprimare” pentru dreapta, „libertatea de exprimare a urii” pentru stânga, dar nu va merge până la capăt: decizia lui Elon Musk de a se retrage din acordul cu Twitter a divizat lumea politică americană, potrivit AFP.

„Afacerea Twitter este moartă, trăiască Truth”, a scris Donald Trump pe rețeaua de socializare omonimă și megafonul digital al fostului președinte republican de la expulzarea sa de pe Twitter.

Elon Musk evocase în luna mai ridicarea acestei interdicții, preconizând la modul general o moderare mult mai puțin strictă pe influenta rețea de socializare, ceea ce făcuse ca dorința sa de preluare să fie atractivă în ochii unei părți a dreptei americane.

Dimpotrivă, perspectiva preluării Twitter de către acest antreprenor extravagant cu tendințe libertariene i-a alarmat pe unii de stânga, care acum sunt încântați de eșecul proiectului – rămânând însă precauți pentru viitor.

Acesta este „un răgaz binevenit pentru femei, persoane de culoare și membri ai comunității LGBTQ+”, a reacționat organizația feministă UltraViolet, care se temea că un Twitter sub controlul patronului Tesla și SpaceX va „dezlănțui o avalanșă de ură”.

Economistul progresist și laureat al premiului Nobel Paul Krugman a ironizat „impulsivitatea necontrolată” a lui Elon Musk, comparându-l cu premierul britanic demisionar Boris Johnson.

De săptămâni întregi, diferitele luări de poziție ale lui Elon Musk au ridicat îndoieli cu privire la dorința reală a acestuia de a finaliza acordul semnat la 25 aprilie pentru 44 de miliarde de dolari. Anunțul retragerii sale, făcut vineri, a deschis calea unei lungi bătălii juridice cu privire la rezultatul cazului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#achizție #Musk #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prezent relațiile dintre Statele Unite și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel de după sfârșitul Războiului Rece.

Dar de-a lungul secolelor, legăturile au fost mai strânse, dovadă că acum 156 de ani, Rusia a vândut Americii cu suma de 7,2 milioane de dolari, Alaska, tranzacție care este considerată de experți cea mai mare greșeală din istorie a Moscovei.

Pe 30 martie 1867. Statele Unite și Rusia au ajuns la un acord privind achiziționarea teritoriului de nord al Alaskăi, care cuprindea aproape 600.000 de mile pătrate, potrivit TVP World.

În 1866, guvernul rus a analizat oferta Statelor Unite de a cumpăra pământul din Alaska. William H. Seward, secretarul de stat al SUA, a mediat acordul în numele Washingtonului, în timp ce ministrul rus Edouard de Stoeckl a condus negocierile în numele Moscovei.

Cele două națiuni au ajuns la un acord la 30 martie 1867, prin care Statele Unite trebuia să plătească Rusiei suma de 7,2 milioane de dolari pentru Alaska.

Tranzacția a fost intermediată de Edouard de Stoeckl, care a primit un cec de 7,2 milioane de dolari. Tratatul de cesiune, care a fost semnat de țarul Alexandru al II-lea și a încheiat oficial înțelegerea de cumpărare a Alaska din Rusia.

Președintele Statelor Unite de atunci Andrew Johnson a semnat tratatul pe 28 mai, iar Senatul american a validat acordul pe 9 aprilie, iar Alaska a fost transferată oficial la Statele Unite pe 18 octombrie 1867. Această achiziție a pus capăt prezenței Rusiei în America de Nord și a asigurat accesul SUA la marginea nordică a Pacificului.

Statele Unite au cumpărat aproape 600.000 de mile pătrate cu mai puțin de 2 cenți pe acru, deși mulți politicieni de la Washington s-au opus achiziției.

Abia după marea goană a aurului din Klondike, Alaska a fost văzută de toți americanii ca o adăugare demnă la teritoriul american. În plus, locația strategică a terenului achiziționat dădea drept SUA la revendicările teritoriale din Arctica.
Importanța strategică a Alaska a fost în cele din urmă recunoscută în cel de-Al Doilea Război Mondial. Alaska a devenit stat la 3 ianuarie 1959.