Musk nu mai vrea Twitter: ușurare pe stânga, Trump-iști dezamăgiți

Trebuia să salveze „libertatea de exprimare” pentru dreapta, „libertatea de exprimare a urii” pentru stânga, dar nu va merge până la capăt: decizia lui Elon Musk de a se retrage din acordul cu Twitter a divizat lumea politică americană, potrivit AFP.

„Afacerea Twitter este moartă, trăiască Truth”, a scris Donald Trump pe rețeaua de socializare omonimă și megafonul digital al fostului președinte republican de la expulzarea sa de pe Twitter.

Elon Musk evocase în luna mai ridicarea acestei interdicții, preconizând la modul general o moderare mult mai puțin strictă pe influenta rețea de socializare, ceea ce făcuse ca dorința sa de preluare să fie atractivă în ochii unei părți a dreptei americane.

Dimpotrivă, perspectiva preluării Twitter de către acest antreprenor extravagant cu tendințe libertariene i-a alarmat pe unii de stânga, care acum sunt încântați de eșecul proiectului – rămânând însă precauți pentru viitor.

Acesta este „un răgaz binevenit pentru femei, persoane de culoare și membri ai comunității LGBTQ+”, a reacționat organizația feministă UltraViolet, care se temea că un Twitter sub controlul patronului Tesla și SpaceX va „dezlănțui o avalanșă de ură”.

Economistul progresist și laureat al premiului Nobel Paul Krugman a ironizat „impulsivitatea necontrolată” a lui Elon Musk, comparându-l cu premierul britanic demisionar Boris Johnson.

De săptămâni întregi, diferitele luări de poziție ale lui Elon Musk au ridicat îndoieli cu privire la dorința reală a acestuia de a finaliza acordul semnat la 25 aprilie pentru 44 de miliarde de dolari. Anunțul retragerii sale, făcut vineri, a deschis calea unei lungi bătălii juridice cu privire la rezultatul cazului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#achizție #Musk #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statisticile oficiale arată că Republica Moldova are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare trei persoane care locuiesc în țară, există un moldovean în străinătate.

Astfel, conform datelor oficiale, în străinătate sunt 972 958 de moldoveni, ceea ce reprezintă peste oo treime din populația țării. Cei mai mulți sunt în Federația Rusă – 294 mii, Romania – 285,3 mii, Italia – 194,4 mii, Ucraina – 152,2 mii și SUA – 45,7 mii.

Banca Mondială estimează că moldovenii din străinătate au adus 2,2 miliarde de dolari înapoi în țară, sau 16% din PIB, în 2022. Statisticile trebuie interpretate cu atenție, însă, notează sursa citată. Remitențele – tranzacțiile la care face referire Banca Mondială – sunt calculate ca fiind transferurile în bani sau în natură către Moldova, la care se adună veniturile pe care le câștigă moldovenii care lucrează pe termen scurt peste hotare, cum ar fi muncitorii sezonieri.

După anul 2005, remitențele înregistrează un salt imens, de la 915 milioane de dolari, la peste 1,1 milioane de dolari. Odată cu trecerea anilor, și valoarea plăților crește, cu excepții notabile: criza economică din 2008 vine cu o scădere bruscă a banilor trimiși din străinătate, de la 1,8 miliarde dolari în 2008, la 1,3 miliarde de dolari în 2009. Valorile gravitează în această zonă până în 2013, când ating un nou maxim, de aproape 2,1 miliarde de dolari. Odată cu pandemia de coronavirus, Moldova înregistrează o nouă scădere, de la 1,9 miliarde de dolari în 2019, la 1,8 miliarde de dolari în 2020. Vârful vine în 2021 – 2,1 miliarde de dolari. Anul 2022 înseamnă o nouă scădere, de 2 miliarde de dolari, așa cum arată cifra citată mai sus.