Morcovul și biciul lui Kovesi: Moldova va primi finanțări considerabile, dar vom urmări posibilii fraudatori de bani

În urma obținerii statutului de candidat la UE, Republica Moldova va primi finanțări considerabile în următorii ani de la bugetul UE, dar noi cei de la Parchetul european vom urmări posibilii fraudatori ai banilor.

„Prezența mea la Chișinău este de a transmite un mesaj că parchetul este pregătit să ajute autoritățile din Republica Moldova pe calea aderării la UE. Un prim pas în acest sens este semnare unui acord de cooperare cu Procuratura generală. În calitate de candidat la UE, republica Moldova va primi finanțări considerabile de la UE. Este responsabilitatea noastră comună să urmărim posibilii fraudatori cu ce mai mar determinare și eficiență. Trebuie să detectăm mai bine fraudele care aduc atingere intereselor UE și să facem schimb de informații în calitate de parteneri”, a punctat Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului european.

Competențele parchetului este limitată și se ocupă de protejarea bugetului UE, cu alte cuvinte însemană acceptarea unei justiții europene. Parchetul a început să funcționeze anul trecut și am înregistrat și analizat peste 4000 de sesizări și am înghețat bunuri provenite din infracțiuni în sumă de peste 259 mil. de euro de patru ori cât bugetul Parchetului european.

Refrrindu-se la identificare hoților miliardului, Kovesi a spus că în cazul „în care vom avea anchete comune pe respectivul caz vom ajuta anchetatorii moldoveni. Dacă vom avea informați că anumiți cetățeni moldoveni sunt implicați vom deschide o anchetă pentru a identifica, sechestra bunuri și cerceta persoane.

Mâine, 13 iulie, între Parchetul european și Procuratura generală urmează să fie semnat un acord, care prevede schimbul de informații dintre cele două instituții.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#parchet #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.