BEMOL, despre victimizarea BERD în șmecheriile de preluare a Portului Giurgiulești. Declarație

12 Iul. 2022, 17:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iul. 2022, 17:40 // Actual //  bani.md

În contextul interviului domnului Alain Pilloux, vice-președinte BERD, realizat în cadrul vizitei în Republica Moldova, compania BEMOL face următoarea Declarație:

Suntem de acord cu afirmația domnului Pilloux, că există o legătură directă între cauza Victoriabank și cauza Portul Giurgiulești. Asemănarea nu este doar în „multitudinea de litigii interminabile” – acestea fiind doar consecințe. De asemenea, există asemănări în ceea ce privește implicarea în aceste cauze a unor și acelorași persoane, metodele de preluare, tăinuirea beneficiarului real, precum și utilizarea BERD cu scopul de a crea percepția de legitimitate.

În calitate de parte semnatară al Acordului de Investiții, cunoaștem cu certitudine că Acordul a fost conceput și semnat pentru a fi reciproc avantajos atât statului, cât și investitorului. După acapararea Portului, au avut loc intervenții ilegale în prevederile și scopul inițial al Acordului, acesta fiind modificat în interesul unui anumit grup de persoane și în detrimentul statului.

În ceea ce privește încălcările drepturilor și proprietatea Investitorului informația a fost transmisă autorităților judiciare competente.

Totodată, exprimăm disponibilitatea de a transmite în adresa instituțiilor statului informațiile privind prejudiciile cauzate zilnic bugetului de către grupul de persoane menționat mai sus, care au fost dezvăluite în cadrul acțiunilor de apărare a drepturilor noastre.

Astăzi, 12 iulie, BERD a avertizat că o nouă acțiune legală a procurorilor moldoveni afectează dezvoltarea portului de la Giurgiulești operat de BERD, într-un moment în care portul de la Dunăre devine un element important în efortul global de organizare a exportului de cereale din Ucraina. Asta după ce instituția a preluat prin escrocherie portul Giurgiulești.

Bani.md a scris anterior că în data de 30 iunie, procurorii anticorupție au aplicat sechestru în sumă ce depășește 150.000.000 lei pe active care formează capitalul social al companiei care gestionează Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.

Cauza penală datează din 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol. Este vorba de fostul administrator Thomas Moser, care a administrat portul Giurgiulești până în anul 2021. Mai exact, cauza penală ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului. Drept rezultat al investigațiilor, în iunie 2022, persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS, persoană care pe parcursul urmăririi penale se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Thomas Moser a administrat portul Giurgiulești până în anul 2021. Ulterior BERD a intrat în posesia a 100% din participația portului. Anterior, Moser a fost angajatul BERD în Georgia. În prezent, Moser este anunțat în căutare internațională.

Despre escrocheriile BERD de preluare a portului Giurgiulești au scris și jurnaliștii londonezi de la REPORTER într-o investigație. „Conflictul a apărut atunci când Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu sediul în Londra, a preluat Portul Internațional Giurgiulești în mai 2021, de la Thomas Moser, un fost bancher BERD care era administratorul portului și odată devenind proprietarul acestuia, a fost implicat într-o dispută juridică cu proprietarul inițial din Azerbaijan Rafig Aliyev”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun