De ce a ajuns dolarul la același nivel cu euro și ce impact are pentru Moldova

Euro a ajuns marți la același nivel cu dolarul, pentru prima dată de când a fost pus în circulație, ceea ce are o serie de efecte, printre care prețuri mai mari pentru energie, inclusiv pentru România, ceea ce va inflama din nou inflația.

Astăzi, 1 euro este egal cu 1 dolar. Spre comparație, la începutul lunii februarie, euro valora peste 1,13 dolari, după care a urmat o cădere puternică. Astfel, dolarul, cunoscut drept o monedă de refugiu în perioade turbulente, s-a apreciat cu 14% de la începutul anului.

Euro nu a mai atins acest prag, la egalitate cu dolarul, din anul în care a fost pus în circulaţie, în urmă cu 20 de ani. Ultima dată când euro a scăzut sub nivelul dolarului a fost în noiembrie 2002, când euro valora 0,99 dolari. De atunci, euro s-a bucurat de o creștere constantă, ajungând la aproape 1,60 dolari în vara lui 2008, când Marea Recesiune făcea ravagii financiare în SUA.

Care au fost motivele pentru aprecierea dolarului și deprecierea euro?

De mai multe luni, moneda euro este supusă la presiuni pe pieţele financiare, din cauza declanșării războiului în Ucraina şi a măsurilor relativ limitate adoptate de Banca Centrală Europeană pentru a combate inflaţia ridicată.

Căderea s-a accelerat în ultimele săptămâni, pe măsură ce s-a răspândit teama că Rusia, principalul furnizor de energie al UE, va întrerupe complet fluxurile de gaze ca represalii la sancțiunile occidentale. Până acum, 12 țări UE au suferit o reducere totală sau parțială a gazului rusesc.

În plus, luni, Rusia a anunțat că oprește timp de 10 zile livrările de gaz către Germania prin gazoductul Nord Stream 1 pentru lucrările anuale de întreținere, ceea ce a accentuat și mai mult această teamă. Nu este clar dacă Kremlinul va dispune ca suspendarea să se prelungească dincolo de acest termen și să devină nedeterminată.

În acest context, este important de reamintit că, în perioade de turbulențe, precum cele din prezent, investitorii consideră moneda americană drept o valoare tradiţională de refugiu.

În plus, în prezent, economia americană performează mai bine decât a uniunii monetare, spune pentru Economedia Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România. Același argument îl expune și Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR: „Creșterea economică din SUA este mai rezilientă și semnificativ mai puțin expusă la șocurile legate de Rusia”.

În plus, Rezerva Federală (FED) crește mult mai rapid rata de dobândă la dolar decât o face Banca Centrală Europeană la euro. Dacă FED deja a făcut mai multe majorări, BCE nu a făcut niciuna, spune Codîrlașu. Potrivit lui, diferențialul de dobândă a ajuns în favoarea dolarului.

Ce efecte are paritatea euro dolar

O mare parte din mărfurile mondiale au prețuri în dolari: petrol, grâu, porumb, aluminiu, cupru, oțel.

Și atunci, noi, când le importăm – că resurse importăm –, vor costa mai mulți lei, ceea ce are impact pe inflație și pe deficitul comercial, pe care le majorează.

În plus, dacă Moldova importă materii prime plătite în dolari și le prelucrează și exportă în UE, atunci valoarea exporturilor scade.

Un dolar mai puternic înseamnă prețuri la materii prime exprimate în lei mai mari, implicit presiuni în sus pe inflație și pe adâncirea deficitului comercial de bunuri.

#paritate #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.