Serbia, ţară complet dependentă de livrările ruseşti, vrea să cumpere gaze naturale din Azerbaidjan

12 Iul. 2022, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iul. 2022, 21:00 // Actual //  bani.md

Serbia, o ţară complet dependentă de livrările de gaze naturale ruseşti, intenţionează să achiziţioneze gaze din Azerbaidjan în 2023, când estimează că va fi gata şi interconectorul de gaze cu Bulgaria, a declarat marţi ministrul sârb al Energiei, Zorana Mihajlovic, transmite Reuters.

„În prezent negociem cu Azerbaidjanul pentru a rezerva capacităţi de gaze în anul următor pentru că interconectorul de gaze Serbia-Bulgaria va fi finalizat în luna septembrie a anului 2023”, a declarat Zorana Mihajlovic, la o conferinţă pe teme de energie, organizată la Sarajevo.

La finele săptămânii trecute, Grecia şi Bulgaria au inaugurat şi ele un interconector de gaze prin care speră să poată contribui la reducerea dependenţei Europei de gazele ruseşti, mai scrie Reuters, citat de Agerpres. Această conductă va transporta gaze din oraşul Komotini din nordul Greciei până în localitatea Stara Zagora din Bulgaria şi va fi conectat la un alt gazoduct care transportă gaze din Azerbaidjan până în Grecia.
„Acest interconector este vital pentru noi, cel mai important lucru pe care Serbia îl face în prezent când vine vorba de diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze”, a spus Zorana Mihajlovic.

Ea a adăugat că, după finalizarea interconectorului cu Bulgaria, Serbia va putea să primească şi gaze naturale lichefiate din Grecia.

Serbia, ţară care în 2008 şi-a pus sectoarele petrolului şi gazelor naturale în mâinile unor companii ruseşti, dar care speră totuşi să adere la Uniunea Europeană, a început să fie supusă la presiuni din partea statelor occidentale să îşi alinieze politica externă la cea a blocului comunitar şi să impună sancţiuni Rusiei.

Zorana Mihajlovic a precizat că Serbia nu a discutat o eventuală modificare de proprietar la singura sa companie petrolieră, NIS, la care giganţii ruşi Gazprom Neft şi Gazprom deţin împreună o participaţie majoritară. Grupul rus Gazprom este de asemenea acţionarul majoritar la singurul depozit de gaze din Serbia, potrivit surselor citate.

„Nu ni s-a cerut să facem să facem asta în niciunul din pachetele de sancţiuni. Dar dacă vom ajunge în punctul în care securitatea energetică va fi în pericol, statul va face totul pentru a o proteja”, a subliniat ministrul sârb al Energiei.

Zorana Mihajlovic a mai spus că grupul petrolier NIS caută să cumpere ţiţei de la producătorii disponibili, în condiţiile în care petrolul rusesc a fost inclus pe lista produselor vizate de sancţiuni, şi urmează să comande petrol din Irak.

De asemenea, Mihajlovic a adăugat că Serbia trebuie să importe 10% din necesarul său de electricitate, iar în lunile de iarnă acest necesar de importuri creşte până la 20%-30%, când şi preţurile sunt aşteptate să se majoreze cu 15%-20%.

Serbia, care depinde de cărbune pentru producţia a 70% din energia sa electrică, va ajuta compania publică de utilităţi EPS să importe patru milioane de tone de cărbune de care va avea nevoie în primul trimestru al anului următor, a mai spus Zorana Mihajlovic.

25 Sept. 2026, 10:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 10:14 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea accizelor și a TVA la carburanți ar putea părea o soluție simplă pentru temperarea prețurilor record la benzină și motorină, însă costurile pentru buget ar fi foarte mari, iar beneficiile ar ajunge în principal la gospodăriile cu venituri mai ridicate. Este concluzia economistului Adrian Lupușor, care avertizează asupra riscului unui „populism fiscal” într-un an în care deficitul bugetar este deja de circa 6% din PIB.

Potrivit economistului, principala cauză a scumpirii carburanților o reprezintă cotațiile internaționale, iar ponderea taxelor în prețul final a scăzut deja de la începutul anului. În cazul benzinei, aceasta s-a redus de la 47% la 38%, iar la motorină – de la 33% la 26%.

Lupușor susține că Republica Moldova are deja printre cele mai mici taxe pe carburanți din regiune. Acciza la motorină este de aproximativ 167 de euro pentru 1.000 de litri, aproape jumătate din nivelul minim de 330 de euro aplicat în Uniunea Europeană.

În aceste condiții, litrul de motorină costă în Republica Moldova aproximativ 1,7 euro, față de 1,9 euro în Bulgaria, 2 euro în România, 2,01 euro în Polonia și circa 2,2 euro media în Uniunea Europeană.

Economistul atrage însă atenția asupra unui alt aspect: prețul carburanților fără taxe rămâne relativ ridicat în Republica Moldova și nu este cu mult mai mic decât în alte state din regiune, deși costurile de operare ale stațiilor PECO ar trebui să fie mai reduse.

În acest context, Lupușor spune că este necesară și o analiză din partea Consiliului Concurenței privind gradul real de concurență de pe piața carburanților și existența unor eventuale înțelegeri anticoncurențiale.

Potrivit calculelor prezentate de economist, eliminarea completă a accizei la motorină ar reduce prețul cu aproximativ 4 lei pe litru, sau cu circa 11%, însă ar costa bugetul peste 3 miliarde de lei anual.

Reducerea TVA la 10% ar diminua prețul cu aproximativ 3 lei pe litru, dar ar crea un gol bugetar de aproximativ 1,6 miliarde de lei anual. Eliminarea completă atât a accizelor, cât și a TVA ar costa bugetul circa 8,1 miliarde de lei, echivalentul a 2,1% din PIB sau aproximativ 10% din veniturile bugetului de stat.

„Fiecare leu de ieftinire a motorinei prin acciză costă bugetul circa 800 de milioane de lei pe an”, arată Lupușor, care susține că orice propunere de reducere a taxelor trebuie însoțită și de indicarea clară a sursei din care va fi acoperită pierderea de venituri.

Economistul mai spune că reducerea generalizată a TVA ar favoriza în special gospodăriile cu venituri mari. Cele mai bogate 20% dintre gospodării dețin 54 de automobile la 100 de gospodării și generează circa 70% din cheltuielile de transport, în timp ce cele mai sărace 20% au doar 19 automobile la 100 de gospodării.

Astfel, dintr-o eventuală reducere de TVA care ar costa statul 1,6 miliarde de lei, aproximativ un miliard de lei ar reveni indirect celor mai înstărite 20% dintre gospodării, iar sub 50 de milioane de lei ar ajunge la cele mai sărace 20%.

În opinia lui Lupușor, reducerea TVA este unul dintre cele mai ineficiente instrumente pe care Guvernul le-ar putea utiliza în actualele condiții.

În schimb, economistul propune o reducere temporară a accizei la motorină, activată doar atunci când cotațiile Platts depășesc un anumit prag și anulată automat atunci când acestea revin sub nivelul stabilit. O asemenea măsură ar putea fi finanțată din surplusul de TVA generat de scumpirea carburanților, estimat la 0,7–1,4 miliarde de lei.

O altă soluție ar fi sprijinirea țintită a categoriilor afectate cel mai mult: restituirea accizei pentru fermieri, compensarea unei sume pe litru pentru transportatori și acordarea unor plăți monetare suplimentare gospodăriilor vulnerabile.

Lupușor oferă și un exemplu: un miliard de lei distribuit celor aproximativ 620.000 de familii beneficiare ale programului „Ajutor la contor” ar însemna circa 1.600 de lei pentru fiecare familie. Aceeași sumă utilizată pentru reducerea accizei ar diminua prețul carburanților cu aproximativ 1,3 lei pe litru pentru toți consumatorii.

Economistul mai recomandă constituirea unor stocuri de urgență de carburanți și o investigație aprofundată a Consiliului Concurenței privind funcționarea pieței petroliere.