Businessul și investitorii, îngrijorați de o nouă inițiativă a lui Alaiba: Au expediat demers către Maia Sandu

Un nou scandal cu implicarea lui Dumitru Alaiba. Comunitatea de afaceri și investitorii se arată îngrijorați de o nouă inițiativă a deputatului PAS și au anunțat despre acest lucru conducerea de vârf a țării.

Potrivit unei scrisori, pe care Asociația Patronală „Camera de Comerț Americană din Moldova” (AmCham Moldova) a adresat-o președintelui țării, Maia Sandu, speakerului Igor Grosu, premierului Natalia Gavrilița, dar și guvernatorului BNM, Octavian Armașu, proiectul de modificare a articolului 15 din Legea privind activitatea băncilor, elaborat de Dumitru Alaiba, Dan Perciun și Victor Spînu, încurajează economia tenebră și nu corespunde normelor europene.

Inițiativa celor trei deputați PAS, care deja a fost înregistrată în Parlament, prevede că băncile nu pot aplica entităților micro, mici și mijlocii comisioane mai mari de 0,5% din valoarea unei operațiuni de plată efectuată printr-un card bancar, indiferent de tipul cardului. Dacă această valoare depășește suma de 5 lei, comisionul maxim aplicabil va constitui suma de 5 lei.

„Chiar dacă am avut plăcerea să fim informați, ca comunitate, de autor despre intenție, nu au fost puse la dispoziția comunității notele de argumentare ce țin de analiza impactului de reglementare a unei astfel de inițiative asupra mediului de afaceri”, se menționează în scrisoarea AmCham Moldova.

Oamenii de afaceri atenționează că aceste modificări vor încuraja băncile să renunțe la instalarea terminalelor de plată la întreprinderile mici și mijlocii, fapt care creează temeiuri favorabile pentru economia tenebră.

Dacă va fi modificat comisionul de la 2% la 0,5%, „ne putem aștepta la schimbări proporționale ale ponderii tranzacțiilor fără numerar cu participarea IMM-urilor, care vor scădea. Reducerea transparenței plăților, la rândul său, va afecta veniturile fiscale de la IMM-uri și va crește nivelul economiei subterane din Moldova”, se menționează în scrisoare.

Totodată, AmCham Moldova atenționează că limitarea comisionului nu corespunde cu reglementările Uniunii Europene. Or, în 2014, Moldova și UE au semnat Acordul de Asociere, care, printre altele, spune că părțile își reiterează angajamentul față de principiile unei economii de piață libere, dezvoltării durabile și multilateralismului eficient. Mai mult, Moldova s-a angajat să-și apropie progresiv legislația din sectoarele relevante cu cea a UE și să o implementeze eficient.

Conform studiilor, economia informală reprezintă astăzi 23% din PIB-ul mondial, iar relația dintre plățile digitale și economia informală este una inversă: chiar și o creștere de 5% a plăților digitale pe an timp de cinci ani consecutivi poate reduce economia informală cu 10,8% până la 12,9%. Adoptarea unui ritm mai rapid de implementare a plăților digitale – de exemplu, creșterea plăților digitale cu 20% – este probabil să scadă economia informală cu 16,1% – 21,8%.

Potrivit Băncii Mondiale, în Moldova aproximativ 27% din cheltuielile totale ale gospodăriilor se încadrează pe forme de plată fără numerar, în timp ce în țările UE această cifră este de 60-70%, în țările scandinave – de aproximativ 95%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pos terminale #taxe #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.