Supapa financiară se deschide pentru Moldova. Nemții vor anunța la București un ajutor de 60 milioane de euro

15 Iul. 2022, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iul. 2022, 11:01 // Actual //  bani.md

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, urmează să propună alocarea a 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să facă faţă consecinţelor conflictului din Ucraina, transmite agenţia DPA, care menţionează că anunţul va fi făcut vineri de şefa diplomaţiei germane la Bucureşti, unde se desfăşoară cea de-a doua ediţie a Conferinţei ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Facturile la energie în creştere pentru consumatorii casnici ar urma să fie subvenţionate cu 40 de milioane de euro, în timp ce 20 de milioane de euro vor fi alocate unui program de eficienţă energetică şi pentru investiţii în energii regenerabile, dar şi pentru drone dotate cu camere de luat vederi, dispozitive de imagistică termică, vehicule 4×4 şi scanere de paşapoarte la frontieră.

Alocarea acestor fonduri trebuie aprobată în prealabil de Bundestag, parlamentul german.

La fel ca Ucraina, Republica Moldova este candidată oficială la aderarea la UE din luna iunie a acestui an. Ţara a primit sute de mii de refugiaţi de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie, aminteşte agenţia de presă germană.

MAE român a anunţat joi că reuniunea de vineri de la Bucureşti va fi coprezidată de ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, de omologa germană Annalena Baerbock şi de ministrul de stat pentru dezvoltare, francofonie şi parteneriate internaţionale al Franţei, Chrysoula Zacharopoulou. Potrivit MAE român, Republica Moldova va fi reprezentată la acest eveniment de o importantă delegaţie ministerială, condusă de ministrul muncii şi protecţiei sociale Marcel Spatari. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va avea o intervenţie online în deschiderea conferinţei.

Prima Conferinţă de sprijin pentru Republica Moldova a avut loc pe 5 aprilie, la Berlin, şi a generat un important sprijin politic, financiar şi tehnic, în beneficiul direct al acestei ţări. Astfel, Conferinţa de la Berlin a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro ca împrumuturi, sprijin bugetar şi asistenţă financiară, angajamente de relocare în alte state a 12.000 de refugiaţi ucraineni din Republica Moldova, precum şi ajutor umanitar în valoare de 71,3 milioane euro.

În cursul vizitei sale în România, Baerbock va avea întrevederi la Bucureşti cu premierul Nicolae Ciucă şi cu şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, urmând să abordeze teme legate de politica bilaterală şi europeană, să se consulte cu privire la situaţia din Ucraina şi să discute despre intensificarea cooperării în domeniile politicii de securitate, economiei, climei şi energiei. Şefa diplomaţiei germane va vizita apoi portul Constanţa de la Marea Neagră, unul dintre centrele alternative propuse pentru exportul cerealelor ucrainene, care nu au mai putut fi exportate din porturile ucrainene de la începerea războiului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.