Supapa financiară se deschide pentru Moldova. Nemții vor anunța la București un ajutor de 60 milioane de euro

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, urmează să propună alocarea a 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să facă faţă consecinţelor conflictului din Ucraina, transmite agenţia DPA, care menţionează că anunţul va fi făcut vineri de şefa diplomaţiei germane la Bucureşti, unde se desfăşoară cea de-a doua ediţie a Conferinţei ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Facturile la energie în creştere pentru consumatorii casnici ar urma să fie subvenţionate cu 40 de milioane de euro, în timp ce 20 de milioane de euro vor fi alocate unui program de eficienţă energetică şi pentru investiţii în energii regenerabile, dar şi pentru drone dotate cu camere de luat vederi, dispozitive de imagistică termică, vehicule 4×4 şi scanere de paşapoarte la frontieră.

Alocarea acestor fonduri trebuie aprobată în prealabil de Bundestag, parlamentul german.

La fel ca Ucraina, Republica Moldova este candidată oficială la aderarea la UE din luna iunie a acestui an. Ţara a primit sute de mii de refugiaţi de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie, aminteşte agenţia de presă germană.

MAE român a anunţat joi că reuniunea de vineri de la Bucureşti va fi coprezidată de ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, de omologa germană Annalena Baerbock şi de ministrul de stat pentru dezvoltare, francofonie şi parteneriate internaţionale al Franţei, Chrysoula Zacharopoulou. Potrivit MAE român, Republica Moldova va fi reprezentată la acest eveniment de o importantă delegaţie ministerială, condusă de ministrul muncii şi protecţiei sociale Marcel Spatari. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va avea o intervenţie online în deschiderea conferinţei.

Prima Conferinţă de sprijin pentru Republica Moldova a avut loc pe 5 aprilie, la Berlin, şi a generat un important sprijin politic, financiar şi tehnic, în beneficiul direct al acestei ţări. Astfel, Conferinţa de la Berlin a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro ca împrumuturi, sprijin bugetar şi asistenţă financiară, angajamente de relocare în alte state a 12.000 de refugiaţi ucraineni din Republica Moldova, precum şi ajutor umanitar în valoare de 71,3 milioane euro.

În cursul vizitei sale în România, Baerbock va avea întrevederi la Bucureşti cu premierul Nicolae Ciucă şi cu şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, urmând să abordeze teme legate de politica bilaterală şi europeană, să se consulte cu privire la situaţia din Ucraina şi să discute despre intensificarea cooperării în domeniile politicii de securitate, economiei, climei şi energiei. Şefa diplomaţiei germane va vizita apoi portul Constanţa de la Marea Neagră, unul dintre centrele alternative propuse pentru exportul cerealelor ucrainene, care nu au mai putut fi exportate din porturile ucrainene de la începerea războiului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ajutor #Germania #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.