Un al doilea val de ruşi migrează în străinătate pentru a fugi de regimul lui Vladimir Putin, în urma războiului declanşat de Moscova împotriva Ucrainei, relatează CNBC.
Din acest val de migranţi ar face parte cei care au avut nevoie de un timp mai lung pentru a se pregăti să plece din ţară, cum ar fi oameni de afaceri sau familii care au dorit să îşi lase copii să termine anul şcolar.
Un exemplu este şi Vladimir, al cărui nume de familie nu a fost făcut public din cauza sensibilităţii subiectului, şi care a comentat acest fenomen.
Vladimir a avut nevoie de mai multe luni pentru pregătirea actelor şi pentru a-şi pune afacerile în ordine, pentru a se muta în Franţa.
Procesul de aplicare pentru vize, care în trecut era relativ simplu, acum a devenit complex, dar bărbatul în vârstă de 37 de ani are încredere că va merita să îşi scoată familia şi angajaţii din Rusia.
”Pe de o parte, este confortabil să trăieşti în ţara în care te-ai născut. Dar, pe de altă parte, este vorba despre siguranţa familiei tale”, a spus Vladimir pentru CNBC, printr-un apel video de la biroul său din Moscova.
Pentru Vladimir, decizia de a părăsi ţara pe care a numit-o acasă toată viaţa ”nu a fost luată într-o singură zi”.
Sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, el a urmărit de-a lungul mai multor ani ceea ce el a numit ”erodarea politicii şi a libertăţii” în Rusia. Dar invadarea Ucrainei de către Kremlin a fost ultima picătură.
”Cred că, într-un an sau doi, totul va fi făarte rău”, a spus el despre ţara sa.
Ambasada Rusiei la Londra şi Ministerul de Externe al Rusiei nu au răspuns imediat solicitării de comentarii a CNBC.
Un ”prim val” de artişti, jurnalişti şi alţii care s-au opus în mod deschis regimului lui Putin au simţit că trebuie să părăsească ţara imediat sau că riscă persecuţia politică pentru încălcarea restricţiei Kremlinului asupra disidenţei publice.
”Mulţi oameni au primit notificări care spuneau că sunt trădători”, a spus Jeanne Batalova, analist senior de politici la Institutul pentru Politica Migraţiei, remarcând reacţia suferită de unii ruşi – chiar şi de la vecini.
Dar, pe măsură ce războiul continuă, mai mulţi ruşi decid să îşi împacheteze lucrurile şi să plece.
”Modul în care funcţionează migraţia este că, odată ce fluxul începe şi oamenii încep să afle cum să facă lucrurile – să obţină un apartament, să solicite azil, să îşi găsească un loc de muncă sau să înceapă o afacere – acest lucru îi determină pe mai mulţi oameni să plece. Devine un ciclu de auto-împlinire”, a spus Batalova.
Nu există date concrete cu privire la numărul de ruşi care au părăsit ţara de la începutul războiului. Cu toate acestea, un economist rus a estimat totalul la 200.000 de la mijlocul lunii martie. Această cifră este probabil mult mai mare acum, consideră Batalova, deoarece zeci de mii de ruşi s-au mutat în Turcia, Georgia, Armenia, Israel, statele baltice şi nu numai.
