Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Palmă grea pe obrazul Moscovei! Europa a devenit cel mai mare importator de petrol american, prima dată în 6 ani

Palmă grea pe obrazul Moscovei! Europa a devenit cel mai mare importator de petrol american, prima dată în 6 ani

15 Iul. 2022, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iul. 2022, 14:08 // Actual //  bani.md

Europa a depășit Asia pentru a deveni cel mai mare cumpărător de petrol american, relatează agenția Bloomberg, citată de Interfax.

În lunile ianuarie-mai, Europa a achiziționat în medie 213,1 milioane de barili de petrol american, în timp ce Asia doar 191,1 milioane de barili, potrivit datelor Departamentului de Comerț al Statelor Unite.

Ultima dată când exporturile de petrol american au fost mai mari în Europa decât în Asia în același interval de timp de 5 luni de la începutul anului a fost în 2016, când Statele Unite au renunțat la interdicția exporturilor de țiței.

Christopher Haynes, un analist la institutul de cercetare în domeniul energetic Energy Aspects din Londra, afirmă că, pe măsură ce Europa încearcă să-și reducă dependența de energia rusească și să treacă la petrolul american, este probabil ca modelul actual al fluxurilor comerciale să continue.

El notează de asemenea că producția din SUA este în creștere, dar nu suficient de rapid pentru a satisface atât nevoile Asiei, cât și ale Europei. În plus, Orientul Mijlociu pare să fie limitat în capacitatea sa de a accelera producția și livrările către Europa.

„Toți ochii se vor concentra asupra faptului că OPEC poate crește capacitatea de producție anul viitor și cât de mult din cota de piață poate recupera”, afirmă și analista Elizabeth Murphy.

Uniunea Europeană a impus un embargo asupra petrolului rusesc

Uniunea Europeană a dat undă verde embargoului asupra petrolului rusesc la începutul lunii iunie după mai multe luni de negocieri care au rezultat în anumite concesii pentru Ungaria, puternic dependentă de importurile din Rusia.

La sfârșitul lunii mai președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen afirma că noul pachet de sancțiuni va duce la reducerea importurilor de petrol din Rusia cu peste două treimi.

Reducerea, care va fi pusă în aplicare până la sfârșitul anului, va „elimina o sursă uriașă de finanțare a mașinăriei de război rusești” și va pune „presiune maximă” asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului, mai declara ea la momentul respectiv.

Înspre sfârșitul lunii iunie, administrația președintelui american Joe Biden a propus de asemenea adoptarea unor prețuri maxime pentru importurile de petrol din Rusia pentru a tăia și mai drastic sursele de finanțare ale războiului din Ucraina.

Măsura încă este discutată la nivelul cancelariilor europene, existând temeri că aceasta va duce la o reacție dură din partea Moscovei care ar putea include o tăiere imediată a tuturor exporturilor de petrol.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.