Palmă grea pe obrazul Moscovei! Europa a devenit cel mai mare importator de petrol american, prima dată în 6 ani

15 Iul. 2022, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iul. 2022, 14:08 // Actual //  bani.md

Europa a depășit Asia pentru a deveni cel mai mare cumpărător de petrol american, relatează agenția Bloomberg, citată de Interfax.

În lunile ianuarie-mai, Europa a achiziționat în medie 213,1 milioane de barili de petrol american, în timp ce Asia doar 191,1 milioane de barili, potrivit datelor Departamentului de Comerț al Statelor Unite.

Ultima dată când exporturile de petrol american au fost mai mari în Europa decât în Asia în același interval de timp de 5 luni de la începutul anului a fost în 2016, când Statele Unite au renunțat la interdicția exporturilor de țiței.

Christopher Haynes, un analist la institutul de cercetare în domeniul energetic Energy Aspects din Londra, afirmă că, pe măsură ce Europa încearcă să-și reducă dependența de energia rusească și să treacă la petrolul american, este probabil ca modelul actual al fluxurilor comerciale să continue.

El notează de asemenea că producția din SUA este în creștere, dar nu suficient de rapid pentru a satisface atât nevoile Asiei, cât și ale Europei. În plus, Orientul Mijlociu pare să fie limitat în capacitatea sa de a accelera producția și livrările către Europa.

„Toți ochii se vor concentra asupra faptului că OPEC poate crește capacitatea de producție anul viitor și cât de mult din cota de piață poate recupera”, afirmă și analista Elizabeth Murphy.

Uniunea Europeană a impus un embargo asupra petrolului rusesc

Uniunea Europeană a dat undă verde embargoului asupra petrolului rusesc la începutul lunii iunie după mai multe luni de negocieri care au rezultat în anumite concesii pentru Ungaria, puternic dependentă de importurile din Rusia.

La sfârșitul lunii mai președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen afirma că noul pachet de sancțiuni va duce la reducerea importurilor de petrol din Rusia cu peste două treimi.

Reducerea, care va fi pusă în aplicare până la sfârșitul anului, va „elimina o sursă uriașă de finanțare a mașinăriei de război rusești” și va pune „presiune maximă” asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului, mai declara ea la momentul respectiv.

Înspre sfârșitul lunii iunie, administrația președintelui american Joe Biden a propus de asemenea adoptarea unor prețuri maxime pentru importurile de petrol din Rusia pentru a tăia și mai drastic sursele de finanțare ale războiului din Ucraina.

Măsura încă este discutată la nivelul cancelariilor europene, existând temeri că aceasta va duce la o reacție dură din partea Moscovei care ar putea include o tăiere imediată a tuturor exporturilor de petrol.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.