Un gigant petrolier va majora cu 50% extracția și va ajuta Ucraina să-și exporte grânele

Arabia Saudită s-a angajat să echilibreze piața mondială a petrolului în urma vizitei președintelui american Joe Biden. Într-o declarație, SUA a indicat că Arabia Saudită intenționează, de asemenea, să crească extracția de petrol cu 50% față de cifrele planificate pentru iulie și august.

„Ambele părți au remarcat importanța cooperării strategice economice și investiționale, în special în contextul crizei actuale din Ucraina și a consecințelor acesteia, și și-au reafirmat angajamentul față de o piață globală stabilă a energiei”, se arată în comunicat.

În plus, Statele Unite și Arabia Saudită au convenit să asigure exportul de cereale ucrainene blocat în porturi din cauza agresiunii militare ruse:

„Liderii și-au reafirmat angajamentul de a oferi asistență poporului ucrainean, precum și de a asigura exportul nestingherit de cereale și produse din grâu pentru a atenua criza alimentară globală, care amenință să aibă un impact puternic asupra mai multor state din Orientul Mijlociu și Africa”.

Administrația SUA și-a anunțat în mod repetat intenția de a reduce veniturile din petrol ale Rusiei. În iunie, oficialii americani au declarat în mod explicit că vizita lui Biden în Arabia Saudită a fost legată de petrol – în acest fel, Statele Unite doreau să rezolve două probleme simultan: o creștere bruscă a prețurilor la carburanți pe piața internă și o reducere a veniturilor petroliere ale Moscovei. pe fondul prețurilor record ale petrolului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Arabia #Cereale #petrol #Biden

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.