Incapacitatea de plată – marea amenințare! Zece state aflate pe marginea prăpastiei

Un număr record de națiuni în curs de dezvoltare se află acum în dificultate și riscă să intre în incapacitate de plată, deoarece arată semnele tradiționale ale crizei datoriilor, cum ar fi prăbușirea monedelor, diferențele de 1.000 de puncte de bază ale obligațiunilor și rezervele valutare cheltuite, scrie Reuters, într-o amplă analiză.

Liban, Sri Lanka, Rusia, Surinam și Zambia sunt deja în incapacitate de plată, Belarus este pe marginea prăpastiei și cel puțin încă zece țări se află în zona de pericol, în timp ce costurile de împrumut în creștere, inflația și datoria alimentează temerile de colaps economic.

Costurile este uluitoare. Utilizând marjele obligațiunilor de 1.000 de puncte de bază ca prag, analiștii calculează că sunt în joc datorii de 400 de miliarde de dolari. Argentina are, de departe, cea mai mare datorie, de peste 150 de miliarde de dolari, în timp ce următoarele sunt Ecuador și Egipt, cu 40-45 de miliarde de dolari.

Veteranii crizei speră că multe dintre aceste țări se mai pot feri de incapacitate de plată, mai ales dacă piețele globale se calmează și dacă FMI intervine cu sprijin, dar acestea sunt țările aflate în pericol.

Argentina

Deținătorul recordului mondial de neplată a datoriilor suverane pare să vrea să își bată recordul. Peso-ul se tranzacționează acum cu un discount de aproape 50% pe piața neagră, rezervele sunt la un nivel critic de scăzut, iar obligațiunile se tranzacționează la doar 20 de cenți pentru un dolar – mai puțin de jumătate din cât erau după restructurarea datoriei țării în 2020.

Guvernul nu are de plătit datorii substanțiale până în 2024, dar după aceea acestea vor accelera. Așadar, au apărut îngrijorări că puternica vicepreședintă Cristina Fernandez de Kirchner ar putea face presiuni pentru a renunța la Fondul Monetar Internațional.

Ucraina

Invazia Rusiei înseamnă că Ucraina va trebui aproape sigur să își restructureze datoria de peste 20 de miliarde de dolari, avertizează investitori cu greutate precum Morgan Stanley și Amundi.

Criza vine în septembrie, când sunt scadente plăți de obligațiuni în valoare de 1,2 miliarde de dolari. Banii de ajutor și rezervele înseamnă că Kievul ar putea plăti. Dar, având în vedere că Naftogaz, companie de stat, a cerut săptămâna aceasta o înghețare a datoriilor pe doi ani, investitorii suspectează că guvernul îi va urma exemplul.

Tunisia

Africa are un grup de țări care se adresează FMI, dar Tunisia pare una dintre cele mai expuse riscului.

Un deficit bugetar de aproape 10%, una dintre cele mai mari facturi salariale din sectorul public din lume și temeri că asigurarea sau cel puțin respectarea unui program FMI ar putea fi dificilă din cauza presiunilor președintelui Kais Saied de a-și consolida controlul asupra puterii și a sindicatului puternic și recalcitrant al țării.

Marjele obligațiunilor tunisiene au crescut la peste 2.800 de puncte de bază și, alături de Ucraina și El Salvador, Tunisia se află pe lista primelor trei țări care ar putea intra în incapacitate de plată, întocmită de Morgan Stanley. „Un acord cu Fondul Monetar Internațional devine imperativ”, a declarat șeful băncii centrale a Tunisiei, Marouan Abassi.

Ghana

Împrumuturile furibunde au făcut ca rata datoriei în raport cu PIB-ul din Ghana să urce la aproape 85%. Moneda sa, cedi, a pierdut aproape un sfert din valoarea sa în acest an și deja cheltuia peste jumătate din veniturile fiscale pentru plata dobânzilor la datorie. De asemenea, inflația se apropie de 30%.

Egipt

Egiptul are un raport datorie/PIB de aproape 95% și a înregistrat unul dintre cele mai mari exoduri de numerar internațional în acest an – aproximativ 11 miliarde de dolari, potrivit JPMorgan.

Firma de fonduri FIM Partners estimează că Egiptul are de plătit datorii în valută forte de 100 de miliarde de dolari în următorii cinci ani, inclusiv o obligațiune consistentă de 3,3 miliarde de dolari în 2024.

În martie, Cairo a devalorizat lira cu 15% și a cerut ajutorul FMI, dar spreadurile obligațiunilor sunt acum de peste 1.200 de puncte de bază, iar swapurile pe riscul de nerambursare (CDS) – un instrument al investitorilor pentru acoperirea riscului – estimează o șansă de 55% ca Egiptul să nu reușească să facă o plată.

Kenya

Kenya cheltuiește aproximativ 30% din venituri pentru plata dobânzilor. Obligațiunile sale au pierdut aproape jumătate din valoare și, în prezent, nu are acces la piețele de capital – o problemă în condițiile în care o obligațiune de 2 miliarde de dolari va ajunge la scadență în 2024.

În ceea ce privește Kenya, Egipt, Tunisia și Ghana, David Rogovic de la Moody’s a declarat: „Aceste țări sunt cele mai vulnerabile doar din cauza valorii datoriei care vine la scadență în raport cu rezervele și a provocărilor fiscale în ceea ce privește stabilizarea poverii datoriei.”

Etiopia

Addis Abeba plănuiește să fie una dintre primele țări care vor obține o reducere a datoriei în cadrul programului cadrului comun al G20. Progresele au fost întârziate de războiul civil în curs de desfășurare, deși, între timp, țara continuă să asigure serviciul singurei sale obligațiuni internaționale în valoare de 1 miliard de dolari.

El Salvador

Transformarea monedei bitcoin în mijloc legal de plată aproape că a închis ușa speranțelor FMI. Încrederea a scăzut până în punctul în care o obligațiune de 800 de milioane de dolari cu scadența în șase luni se tranzacționează cu un discount de 30%, iar cele pe termen lung cu 70%.

Pakistan

Pakistanul a încheiat săptămâna aceasta un acord crucial cu FMI. Acesta nu putea fi mai oportun, în condițiile în care prețurile ridicate la importurile de energie au împins țara în pragul unei crize a balanței de plăți.

Rezervele de valută străină au scăzut până la 9,8 miliarde de dolari, abia dacă sunt suficiente pentru cinci săptămâni de importuri. Rupia pakistaneză s-a depreciat până la minime record. Noul guvern trebuie să reducă rapid cheltuielile acum, deoarece cheltuiește 40% din veniturile sale pentru plata dobânzilor.

Belarus

Sancțiunile occidentale au adus Rusia în incapacitate de plată luna trecută, iar Belarus se confruntă acum cu același tratament dur, după ce a fost alături de Moscova în campania din Ucraina.

Ecuador

Această țară din America Latină a intrat în incapacitate de plată în urmă cu doar doi ani, dar a fost din nou în criză din cauza protestelor violente și a unei încercări de înlăturare a președintelui Guillermo Lasso.

Are o mulțime de datorii și, în condițiile în care guvernul subvenționează combustibilul și alimentele, JPMorgan a majorat prognoza privind deficitul fiscal al sectorului public la 2,4% din PIB în acest an și la 2,1% anul viitor. Marjele obligațiunilor au depășit 1.500 de puncte de bază.

Nigeria

Marjele obligațiunilor au depășit cu puțin 1.000 de puncte de bază, dar următoarea plată de 500 de milioane de dolari a obligațiunilor Nigeriei, care va avea loc peste un an, ar trebui să fie acoperită cu ușurință de rezervele care s-au îmbunătățit constant din iunie. Totuși, Nigeria cheltuiește aproape 30% din veniturile guvernamentale pentru plata dobânzilor la datorie.

„Cred că piața supraevaluează multe dintre aceste riscuri”, a declarat Brett Diment, șeful departamentului de datorii de pe piețele emergente al firmei de investiții abrdn.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#incapacitate #state #faliment

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna