Un dolar puternic, o sabie cu două tăişuri. O nouă presiune pe scumpirile din Republica Moldova

18 Iul. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iul. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Deprecierea euro față de dolarul american va genera noi scumpiri în Republica Moldova. Cu mai mulți euro va fi cumpărată aceiași sumă de dolari, respectiv importurile vor fi mai scumpe. Este vorba de carburanți și gazul achiziționat din Federația Rusă. Resursele energetice mai scumpe vor genera un val de scumpiri în lanț.

Euro se depreciază şi dolarul se apreciază pentru că avem o diferenţă de dobânzi la Băncile Centrale. FED-ul, Banca Centrală a Statelor Unite, creşte dobânda destul de hotărât pentru că economia americană nu este atât de afcetată de contextul acesta global, războiul declanşat de Rusia în Ucraina, şi pentru a tempera inflaţia. Pe de altă parte Zona Euro, în special ţările care au adoptat moneda euro, sunt mai dependente comercial de Rusia şi Ucraina pe hidrocarburi, cereale şi metale şi atunci, automat, riscul de recesiune şi de inflaţie este mult mai mare în Europa, inclusiv în Republica Moldova care este în imediata vecinătate a Ucrainei.

Leul moldovenesc este cotat direct faţă de dolar și indirect față de euro. Deci o depreciere a euro faţă de dolar duce şi la deprecierea leului faţă de dolar. Practic noi nu importăm atât de mult direct din Statele Unite. Bariliul are o cotaţie în dolar, dacă vorbim punctual doar de ea, avem influenţa cotaţiei dolarului asupra preţului bariliului şi automat materia primă pentru combustibil, dar este doar un sector izolat. De altfel, republica Moldova cu SUA nu au relaţii comerciale atât de intense precum cele în Zona Euro. Deci practic noi importăm 45% din Zona Euro şi aceasta la rândul ei importă semnificativ din SUA şi ca atare, pe lanţ, toate aceste scumpiri, pentru că dolarul este mai scump ca să fie cumpărat, vor duce la scumpirea importurilor moldovenești deci o nouă presiune asupra inflaţiei.

Automat creşterea preţurilor în Republica Moldova. Aceasta ar fi principala consecinţă, din punct de vedere al inflaţiei. Deci realimentarea inflaţiei pe piaţa domestică şi apoi pentru noi ca investitori persoane fizice cred că este un semnal că ar trebui ne diversificăm economiile în aceste trei valute leu, euro şi dolar tocmai că prin acest joc al aprecierii şi deprecierii unor monede, per total, portofoliul nostru de economii, depozite să nu sufere fluctuaţii majore. Pentru că ce câştigăm pe componenta de dolar vom pierdere pe cea de euro.

Un curs de schimb mai mic al monedei euro face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce alimentează şi mai mult inflaţia. De exemplu, carburanții şi gazele sunt plătite în mod tradiţional în dolari, iar preţul pentru aceste două resurse energetice a explodat în ultimele luni, ca o consecinţă a războiului din Ucraina. Conform specialiştilor, acest lucru înseamnă că este nevoie de mai mulţi euro pentru plata unei cantităţi echivalente de bunuri în dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.