Țara unde Elon Musk a început testarea internetului prin Starlink

Starlink, proiect dedicat accesului global la internet în bandă largă, a început să fie testat în zonele rurale din Marea Britanie, după ce a primit licenţă din partea autorităţii de reglementare Ofcom în luna noiembrie a anului trecut, notează CNBC.

Astfel, Starlink, proiect din cadrul SpaceX, va putea să vândă antene de satelit şi alte echipamente de telecomunicaţii în Regatul Unit în aşa fel încât oamenii să poată recepţiona semnalele emise de reţeaua de sateliţi a companiei, scrie descopera.ro.

Fondat în 2002 de Elon Musk, SpaceX este un producător aerospaţial şi o companie de transport spaţial. Subdivizia Starlink a fost creată în 2015.

Musk, care a devenit recent cel mai bogat om din lume, plănuieşte să trimită în orbită 42.000 de sateliţi şi să furnizeze conectivitate de mare viteză pe aproape întreg teritoriul planetei.

Miliardarul a declarat în timpul unui interviu de anul trecut că SpaceX ar putea câştiga anual 30 de miliarde de dolari prin furnizarea internetului în bandă largă, adăugând că tehnologia 5G nu este grozavă deoarece „ai nevoie de rază de acţiune” în zonele rurale.

Starlink, care va concura cu britanicii de la OneWeb, vrea să lanseze 1.440 de sateliţi până la sfârşitul lui 2021.

Persoanele care testează serviciul se pot aştepta la o viteză cuprinsă între 50 de megabiţi pe secundă (Mbps) şi 150 de Mbps, notează Mediafax. Viteza medie din Regatul Unit este de 64 Mbps, însă persoanele din zonele rurale abia dacă se apropie de acest prag.

În octombrie 2020, banca americană Morgan Stanley a evaluat SpaceX la 100 de miliarde de dolari, de două ori mai mult decât estimările analiştilor din luna august.

#Elon Musk #Starlink #testare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.