Țara unde Elon Musk a început testarea internetului prin Starlink

Starlink, proiect dedicat accesului global la internet în bandă largă, a început să fie testat în zonele rurale din Marea Britanie, după ce a primit licenţă din partea autorităţii de reglementare Ofcom în luna noiembrie a anului trecut, notează CNBC.

Astfel, Starlink, proiect din cadrul SpaceX, va putea să vândă antene de satelit şi alte echipamente de telecomunicaţii în Regatul Unit în aşa fel încât oamenii să poată recepţiona semnalele emise de reţeaua de sateliţi a companiei, scrie descopera.ro.

Fondat în 2002 de Elon Musk, SpaceX este un producător aerospaţial şi o companie de transport spaţial. Subdivizia Starlink a fost creată în 2015.

Musk, care a devenit recent cel mai bogat om din lume, plănuieşte să trimită în orbită 42.000 de sateliţi şi să furnizeze conectivitate de mare viteză pe aproape întreg teritoriul planetei.

Miliardarul a declarat în timpul unui interviu de anul trecut că SpaceX ar putea câştiga anual 30 de miliarde de dolari prin furnizarea internetului în bandă largă, adăugând că tehnologia 5G nu este grozavă deoarece „ai nevoie de rază de acţiune” în zonele rurale.

Starlink, care va concura cu britanicii de la OneWeb, vrea să lanseze 1.440 de sateliţi până la sfârşitul lui 2021.

Persoanele care testează serviciul se pot aştepta la o viteză cuprinsă între 50 de megabiţi pe secundă (Mbps) şi 150 de Mbps, notează Mediafax. Viteza medie din Regatul Unit este de 64 Mbps, însă persoanele din zonele rurale abia dacă se apropie de acest prag.

În octombrie 2020, banca americană Morgan Stanley a evaluat SpaceX la 100 de miliarde de dolari, de două ori mai mult decât estimările analiştilor din luna august.

#Elon Musk #Starlink #testare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.