Țara unde Elon Musk a început testarea internetului prin Starlink

26 Ian. 2021, 08:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Realitatea.md
26 Ian. 2021, 08:49 // Bănci şi Finanţe //  Realitatea.md

Starlink, proiect dedicat accesului global la internet în bandă largă, a început să fie testat în zonele rurale din Marea Britanie, după ce a primit licenţă din partea autorităţii de reglementare Ofcom în luna noiembrie a anului trecut, notează CNBC.

Astfel, Starlink, proiect din cadrul SpaceX, va putea să vândă antene de satelit şi alte echipamente de telecomunicaţii în Regatul Unit în aşa fel încât oamenii să poată recepţiona semnalele emise de reţeaua de sateliţi a companiei, scrie descopera.ro.

Fondat în 2002 de Elon Musk, SpaceX este un producător aerospaţial şi o companie de transport spaţial. Subdivizia Starlink a fost creată în 2015.

Musk, care a devenit recent cel mai bogat om din lume, plănuieşte să trimită în orbită 42.000 de sateliţi şi să furnizeze conectivitate de mare viteză pe aproape întreg teritoriul planetei.

Miliardarul a declarat în timpul unui interviu de anul trecut că SpaceX ar putea câştiga anual 30 de miliarde de dolari prin furnizarea internetului în bandă largă, adăugând că tehnologia 5G nu este grozavă deoarece „ai nevoie de rază de acţiune” în zonele rurale.

Starlink, care va concura cu britanicii de la OneWeb, vrea să lanseze 1.440 de sateliţi până la sfârşitul lui 2021.

Persoanele care testează serviciul se pot aştepta la o viteză cuprinsă între 50 de megabiţi pe secundă (Mbps) şi 150 de Mbps, notează Mediafax. Viteza medie din Regatul Unit este de 64 Mbps, însă persoanele din zonele rurale abia dacă se apropie de acest prag.

În octombrie 2020, banca americană Morgan Stanley a evaluat SpaceX la 100 de miliarde de dolari, de două ori mai mult decât estimările analiştilor din luna august.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.