Ce spune UE despre crimele de război din Ucraina: Amenințarea urmăririi penale va plana asupra autorităților ruse

S-ar putea să dureze ani buni pentru a-i trage la răspundere pe autorii crimelor de război din Ucraina, a declarat luni, pentru Reuters, Comisarul UE pentru justiție, Didier Reynders, care a adăugat că persoanele responsabile ar trebui să știe că amenințarea cu urmărirea penală va plana asupra lor „pentru totdeauna”.

Statele Unite și alte peste 40 de țări lucrează pentru a pune cap la cap probele pentru a ajuta la urmărirea penală și la procesele privind atrocitățile comise de trupele ruse în Ucraina.

„Va fi pentru următoarele săptămâni, următoarele luni, următorii ani, poate pentru următoarele decenii. Pentru unele cazuri, va fi foarte rapid. Va fi mai lung pentru altele”, a spus Reynders.

„Dar este, de asemenea, un mesaj clar pentru autoritățile ruse – riscul acestor investigații, urmăriri și procese va plana asupra lor pentru tot restul vieții lor. Este pentru totdeauna”.

Reynders a spus că războiul Rusiei din Ucraina a reușit pentru prima dată să aducă laolaltă comunitatea internațională pentru a începe să lucreze pentru a-i aduce în fața justiției pe cei vinovați de crime de război chiar înainte de încheierea conflictului.
Rusia a negat în repetate rânduri implicarea în crime de război sau atacarea deliberată a civililor de când a invadat Ucraina în februarie. Kremlinul spune că a lansat o „operație militară specială” pentru a elimina naționaliștii ucraineni.

Forțele ruse au bombardat orașele ucrainene ruinând clădiri și au lăsat în urmă cadavre pe străzile orașelor și satelor pe care le-au ocupat. Ucraina spune că zeci de mii de civili au murit.

Curtea Penală Internațională (CPI) cu sediul la Haga se va ocupa de cazurile suspectate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității.

Reynders a spus că cele 28 de state ale UE încearcă să ofere asistență materială și personală pentru a ajuta la documentarea infracțiunilor suspectate, inclusiv colectarea de mărturii despre violență sexuală în medii care inspiră mai multă siguranță victimelor decât ar face-o o secție de poliție.

„Acest lucru costă mult și nu este ușor de pus în aplicare în țările dezvoltate, cum ar fi membrii UE, într-o zi obișnuită. Este și mai greu într-o țară precum Ucraina, care este în război”, a spus el.

Reynders a spus că șase state UE – Luxemburg, Belgia, Franța, Germania, Irlanda și Austria – au înghețat fiecare cel puțin un miliard de euro din activele oligarhilor ruși, reprezentând împreună 12,8 din totalul de 13,9 miliarde de euro blocat în Europa până acum.

„Mărimea activelor oligarhilor și a activelor băncii centrale ruse sunt complet diferite. Nu veți reconstrui Ucraina cu câteva miliarde de la oligarhi. În cazul băncii centrale ruse, vorbim de sute de miliarde, „, a spus Reynders.

#razboi #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.