HoReCa nemulțumită de Decizia CSE! Își reiterează cerințele adresate Guvernului

Angajații din sectorul HoReCa au rămas indignați după ce în decizia Comisiei pentru Situații Excepționale de astăzi nu s-a regăsit nici o măsură care să scoată din criza provocată de pandemia de COVID-19 restaurantele și cafenelele. Într-o postare pe Facebook, asociația MĂR susține că deși au expediat mai multe solicitări în care au cerut ajutor și relaxarea unor restricții, Guvernul le-a întors spatele, scrie Realitatea.md.

„Drept răspuns, am primit un NU la toate solicitările. Acest refuz tipizat și această ignoranță față de un sector întreg al economiei este cel puțin rușinos. Se creează impresia că adresările noastre nici nu ajung să fie analizate la ședințele Comisiei pentru Situații Excepționale, care în opinia noastră ar trebui să fie publice, ca fiecare cetățean să poată urmări argumentele și contra-argumentele aduse de membrii comisiei, atunci când impun o nouă restricție sau discută despre măsuri care afectează sectoare întregi din economie”, se arată în comunicatul asociației.

De asemenea, HoReCa a rămas nemulțumită de faptul că premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a anunțat abrogarea orei marțiale, redeschiderea activităților teatral-concertistice și că activitățile cultelor religioase ar trebui să se desfășoare în aer liber, iar despre entitățile economice nu a spus nimic.

„Nici o măsură adaptată, nici o subvenționare. De parcă sectorul HoReCa nici nu există, de parcă nu e despre Oameni, familii, de parcă ne-au șters din existența acestei țari! Rușine, Guvernul Republicii Moldova!” mai anunță MĂR.

Asociația MĂR își reiterează cerințele adresate Guvernului. Printre acestea se regăsește:

prelungirea programului de activitate pentru sectorul HoReCa până la ora 22:00;
permiterea organizării evenimentelor festive cu caracter unic pe baza testului negativ;
includerea angajaților HoReCa în a II-a etapă a campaniei de vaccinare;
inițierea unor măsuri de suport economic, necesare sectorului, pentru a evita falimentările și emigrarea în masă a angajaților;
organizarea unei întrevederi cu Premierul interimar și reprezentanții sectorului.

Amintim că, începând cu data de 26 aprilie 2021, restricțiile pe timp de noapte nu mai sunt valabile. Tot din 26 aprilie, se va relua procesul educațional în învățământul profesional tehnic și superior pentru realizarea stagiilor de practică, orelor practice și a sesiunilor care nu pot avea loc la distanță. La fel, începând cu data de 2 mai, se vor redeschide teatrele din țară. Capacitatea maximă admisă nu va depăși 30% din locurile disponibile.

Din 25 aprilie și până la 11 mai, activitatea cultelor religioase, ce ține de oficierea slujbelor, a serviciilor divine sau alte evenimente, se vor desfășura în aer liber, cu menținerea distanței fizice și cu respectarea măsurilor de prevenire a infecției COVID-19. Anunțul a fost făcut de către premierul interimar, Aureliu Ciocoi, după ședința Comisiei pentru Situații Excepționale.

#nemultumiri #restrictii #HoReCa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina