Preţul petrolului scade din cauza cererii slabe de benzină din SUA

Preţul petrolului a scăzut miercuri, după ce datele guvernamentale americane au arătat o cerere mai redusă de benzină în timpul sezonului cald şi în condiţiile în care creşterile dobânzilor de către băncile centrale pentru combaterea inflaţiei au alimentat temerile că economia ar putea încetini.

Cu toate acestea, preţurile şi-au redus pierderile în timpul şedinţei după ce TC Energy a declarat că oleoductul Keystone, una dintre principalele artere de export de petrol din Canada, a funcţionat la rate reduse pentru a treia zi miercuri, scrie Reuters.

Preţul ţiţeiului Brent pentru luna septembrie a scăzut cu 42 de cenţi la 106,93 dolari pe baril. Ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) pentru luna august a scăzut cu 2 cenţi la 104,20 dolari pe baril. Contractul WTI expiră miercuri.

Contractul WTI din septembrie, mai activ, a fost la 100,20 dolari pe baril, în scădere cu 54 de cenţi.

Stocurile de benzină din SUA au crescut cu 3,5 milioane de barili săptămâna trecută, potrivit datelor guvernamentale, depăşind cu mult previziunile analiştilor, conform unui sondaj Reuters, care estimau o creştere de 71.000 de barili.

Americanii au fost şocaţi în iunie când preţurile la pompă au urcat la un record de peste 5 dolari pe galon.

Între timp, stocurile de ţiţei din SUA au scăzut cu 446.000 de barili săptămâna trecută, potrivit datelor, faţă de aşteptările analiştilor care se aşteptau la o creştere de 1,4 milioane de barili.

Preţurile petrolului au fost extrem de volatile, prinse într-o luptă strânsă între temerile legate de ofertă, cauzate de sancţiunile occidentale asupra Rusiei, şi îngrijorările că lupta împotriva inflaţiei ar putea slăbi economia globală şi ar putea reduce cererea.

#baril #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei anunță că, în luna aprilie 2025, volumul total al depozitelor noi atrase la termen a crescut cu 9,4%, atingând valoarea de 4,44 miliarde lei, comparativ cu luna martie. Evoluția a fost impulsionată în special de creșterea spectaculoasă a depozitelor în valută, care s-au majorat cu 81,3%, până la 1,95 miliarde lei.

În schimb, depozitele atrase în moneda națională au scăzut cu 16,5%, coborând la 2,49 miliarde lei, ceea ce a redus ponderea acestora în total la doar 56,2%.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în lei a crescut cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 4,83%, în timp ce dobânda la depozitele în valută a crescut ușor la 1,33%.

Cele mai populare termene de constituire a depozitelor au fost între 2 și 5 ani (61,2% din total), urmate de cele cu termen între 6 și 12 luni (16,1%).

Depozitele atrase de la populație au totalizat 2,97 miliarde lei, în scădere cu 3,1% față de luna martie. Totuși, comparativ cu aprilie 2024, depozitele persoanelor fizice în moneda națională s-au dublat aproape (+80,6%), iar cele în valută au crescut cu 36,6%.

Dobânda medie oferită pentru depozitele în lei ale persoanelor fizice a crescut la 5,16% (+0,46 p.p.), iar pentru cele în valută la 1,35% (+0,17 p.p.).

Depozitele firmelor în moneda națională au scăzut cu 25,4%, ajungând la 537 milioane lei, în timp ce cele în valută s-au majorat de 3,4 ori, până la 924,4 milioane lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, depozitele în valută ale companiilor sunt de 3,5 ori mai mari, ceea ce sugerează o mutare clară a economiilor către valute străine.

Dobânda medie la depozitele companiilor în lei a scăzut semnificativ cu 0,50 p.p., la 3,65%, iar la cele în valută a coborât la 1,30% (-0,24 p.p.).