Exportul de miere stă pe loc. Nu se pot înțelege cu prețul

20 Iul. 2022, 18:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
20 Iul. 2022, 18:15 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Până la ora actuală, Republica Moldova nu a exportat deloc miere din roada anului curent, deși în anii precedenți exportul din roadă nouă avea loc începând cu luna iunie, a declarat pentru IPN Vasile Dolghieru, președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Republica Moldova. Exportul stă pe loc deoarece nu s-a ajuns la o înțelegere privind prețurile.

„Cumpărătorii de miere moldovenească din Europa nu se pot determina cu prețul. Ei încearcă să mărească prețul pentru rețelele comerciale, iar rețelele comerciale nu le permit, argumentându-și poziția prin faptul că mierea nu este produs de primă necesitate, capacitatea de cumpărare a consumatorilor a scăzut. În general, cererea de miere, inclusiv a mierii moldovenești, a scăzut din cauza situației create de războiul din Ucraina. Mierea nu este un produs de primă necesitate, oamenii cumpără ulei, de exemplu, care s-a scumpit de 2-3 ori, s-a scumpit pâinea, gazul, benzina, motorina, iar aceste majorări de prețuri au afectat puterea de cumpărare a consumatorilor”, a subliniat Vasile Dolghieru.

Dacă în Europa se propune un preț mai mic față de cel din anul trecut, exportatorii de miere din Republica Moldova nu vor avea venit. „Ei au cheltuieli mai mari față de anul trecut, întrucât s-a scumpit și gazul, și butoaiele în care se transportă mierea, dar și serviciile de transportare. Nu putem achiziționa miere de la apicultori la prețul de anul trecut, în prezent este un preț mult mai mic, cu 20%. Apicultorii au așteptat o creștere a prețurilor de cel puțin 30% față de anul trecut”, a precizat președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole.

Anul trecut mierea de salcâm era achiziționată de la apicultorii moldoveni cu 5-5,50 euro pentru un kilogram și era exportată la un preț de 5,80-6 euro pentru un kilogram. Anul curent, cumpărătorii  din Europa propun un preț de 5-5,50 de euro pentru un kilogram de miere. „Cheltuielile exportatorilor ajung aproape un euro pentru un kilogram, astfel că exportatorii nu le pot propune apicultorilor un preț mai mare de 4,50 de euro pentru un kilogram. Dar nici aceste contracte nu au fost încheiate cu importatorii de miere din Europa”, a spus președintele Asociației.

Roada de miere de salcâm este mai mare față de anul trecut. Unii apicultori au cules miere de tei, dar în cantități foarte mici, din cauza secetei. Acum are loc culesul mierii poliflore, dar recolta va fi cu 30-50% mai mică comparativ cu anul trecut, la fel din cauza secetei. Respectiv, și exporturile vor fi mai mici.

Republica Moldova exportă miere în special în țările Uniunii Europene, iar cele mai mari cantități de miere au ajuns pe piețele din România, Italia, Polonia, Franța, Germania, Slovacia. În ultimii ani, cea mai mare cantitate de miere a fost exportată în 2017 – 5100 de tone. În anul 2021, Republica Moldova a exportat 3600 de tone de miere, iar în 2020 – 3300 de tone de miere.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.