Planul național de acțiuni pentru atenuarea crizei energetice a fost modificat. Cine va beneficia de susținere

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) anunță despre modificarea planului național de acțiuni privind atenuarea crizei energetice. Noile modificări au fost aprobate de Guvern pentru a face față consecințelor sociale și economice generate de creșterea continuă a prețurilor la gaze naturale și produse petroliere.

Noile modificări presupun introducerea unei noi perioade de susținere financiară pentru consumatorii casnici și micii consumatori cu activitate economică. De asemenea, va fi creat Fondul de reducere a vulnerabilității energetice și promovarea Legii pentru crearea acestuia precum și Fondul pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial, care va contribui la utilizarea eficientă a resurselor energetice în acest sector, în scopul reducerii costului facturilor la energie.

O altă modificarea ar este și asigurarea creșterii rezilienței consumatorilor prin perfecționarea mecanismelor pieței de energie electrică și facilitarea creșterii eficienței energetice în sectorul rezidențial.

Modificarea Planului național de acțiuni privind atenuarea crizei energetice se impune și prin prisma accesării asistenței financiare externe. Astfel, Republica Moldova va putea beneficia de un sprijin financiar suplimentar din partea UE în valoare de 75 milioane de euro pentru a diminua consecințele crizei energetice.

#MIDR #criza energetica #consumatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.