Băncile au început goana după banii populaţiei cu dobânzi care aduc profit

După o perioadă de doi ani, în care băncile au pus accent pe acordarea de credite, acum a venit rândul să-şi îndrepte atenţia spre produsele de economisire. Instituţiile financiare au crescut ratele dobânzilor la depozite cu câteva puncte procentuale.

La baza acestor mişcări surprinzătoare din partea băncilor comerciale stă rata de înăsprire politicii monetare pe fundalul inflației în ascensiune.

În luna iunie 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,9 miliarde de lei, în creștere cu 77,8 la sută față de luna iunie 2021. În lei moldovenești, plasamentele au constituit – 2,9 miliarde de lei, iar în valută străină – 985 mil. de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 68,72 la sută (56,1 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 12,7 la sută cele în valută).

Comparativ cu luna precedentă, rata medie a evoluat la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,34 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 4,16 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 1,61 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 11,36 la sută.

La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,02 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,42 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,46 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu iunie 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 6,36 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,06 p.p.

Depozitele în moneda națională cu termene de la 6 până la 12 luni, deținând cea mai mare pondere (58,3 la sută din totalul depozitelor în moneda națională), au fost atrase cu o rată medie de 10,93 la sută (depozitele persoanelor juridice au fost atrase cu o rată medie de 5,79 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 5,00 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 11,68 la sută

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozit #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.