Băncile au început goana după banii populaţiei cu dobânzi care aduc profit

După o perioadă de doi ani, în care băncile au pus accent pe acordarea de credite, acum a venit rândul să-şi îndrepte atenţia spre produsele de economisire. Instituţiile financiare au crescut ratele dobânzilor la depozite cu câteva puncte procentuale.

La baza acestor mişcări surprinzătoare din partea băncilor comerciale stă rata de înăsprire politicii monetare pe fundalul inflației în ascensiune.

În luna iunie 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,9 miliarde de lei, în creștere cu 77,8 la sută față de luna iunie 2021. În lei moldovenești, plasamentele au constituit – 2,9 miliarde de lei, iar în valută străină – 985 mil. de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 68,72 la sută (56,1 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 12,7 la sută cele în valută).

Comparativ cu luna precedentă, rata medie a evoluat la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,34 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 4,16 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 1,61 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 11,36 la sută.

La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,02 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,42 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,46 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu iunie 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 6,36 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,06 p.p.

Depozitele în moneda națională cu termene de la 6 până la 12 luni, deținând cea mai mare pondere (58,3 la sută din totalul depozitelor în moneda națională), au fost atrase cu o rată medie de 10,93 la sută (depozitele persoanelor juridice au fost atrase cu o rată medie de 5,79 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 5,00 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 11,68 la sută

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozit #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.