AUDIO Cine-i trădătorul din partidul Șor. Vocea lui recunoscută de mai multe persoane

Vocea deputatului partidului Șor, Vladimir Vitiuc a fost recunoscută de mai multe persoane, într-o înregistrare audio, cu Igor Himici în care vorbesc despere sume de și datorii în contextul activității partidului. Înregistrările au fost publicate de CNA.

În dimineața zilei de 21 iulie, procurorii anticorupție și ofițerii CNA au descins cu percheziții la mai multe sedii ale formațiunii, într-un dosar penal pornit pe faptul finanțării ilegale a partidului.

Potrivit procurorilor, s-a constatat că partidul ar fi acceptat conștient bani de proveniență dubioasă, din partea unei grupări criminale, care erau folosiți în interes de partid, precum onorarii pentru artiști, salarii pentru membri și organizarea de proteste.

Mai exact, banii grupului criminal ajungeau în Republica Moldova sub formă de transferuri și convertiri, inclusiv în criptovalută, iar pentru a camufla originea mijloacelor financiare, erau folosite diverse canale de finanțare precum Dubai, Viena, Monaco.

Fostul deputat transfug, care a schimbat mai multe partide (PCRM, PD, Partidul Șor) Vladimir Vitiuc figurează și în calitate de bănuit pentru coruperea deputaților. În prezent acesta se află sub control judiciar după ce a stat în Penitenciarul 13. Vitiuc este bănuit și de îmbogățire ilicită. Potrivit ANI acesta a încercat să ascundă o sumă de 600 mii de lei. Vitiuc a fost reținut în data de 2 februarie 2022 împreună cu Sergiu Sîrbu, Artur Reșetniucov și Anatolie Zagoridnîi. Ulterior, Vitiuc, din motive de sănătate a fost transferat sub control judiciar, deși ceilalți colegi au rămas în penitencia

Fostul deputat al Partidului Șor, care a deținut și funcția de vicepreședinte al Parlamentului în cel puțin două legislaturi, Vladimir Vitiuc, a fost depistat de Autoritatea Națională de Integritate cu 600 de mii de lei nedeclarați în declarația de avere și interese personale, în urma realizării unui control al averii acestuia în luna martie 2020. Mai exact, inspectorul de integritate a identificat prezența unei diferențe de bani de 2 268 248 de lei, generată în perioada 9 decembrie 2014–31 iulie 2016, când și-a procurat un autoturism de model Land Rover Range Rover în valoare de 85 250 de euro, precum și de suplinire a bugetului familial cu mijloace financiare sub formă de depuneri în numerar la cont/card bancar.

Afacerile de la Bălți

În capitala de nord a Republicii Moldova politicianul bălțean Vladimir Vitiuc are reputaţia de „cardinalul din umbră”, în condițiile în care a tras sforile la mia multe afaceri.

Potrivit nordnews.md, este vorba de SRL „AURANT” și SRL „Asevia” sunt cele mai apropiate de noțiunea de afacere din umbră ale fostului deputat al Parlamentului Republicii Moldova Vladimir Vitiuc.

SRL „AURANT” a fost înființată inițial de însuși Vladimir Vitiuc în 1994. Astăzi, soția lui Vladimir Vitiuc, Iana, este la conducerea acestei companii în calitate de administrator, iar soția fratelui Ianei Vitiuc, Ala Petruc, este fondatoare.

SRL „Asevia” este înregistrată pe numele Serghei Petruc, fratele soției lui Vladimir Vitiuc, și este formată dintr-o rețea de magazine situate în Bălți pe următoarele adrese: str. Colesov,4; str.Alexandru cel Bun,8; str.Al.cel Bun 40; str.Conev,10; str. 13 decembrie; str.Colesov,4; str. Calea Ieșilor, 109/84; str. Decebal nr.13.

Vladimir Vitiuc, este un economist, manager, magistru în drept și politician moldovean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova începând cu anul 2005. A reprezentat Partidul Comuniștilor din Republica Moldova în cinci legislaturi consecutive, în 2017 a trecut la Partidul Democrat, iar în 2020 la Partidul „Șor”. A fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova în 2015-2019 și 2020-2021.

#vitiuc #coruptie #partid #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.