Noi acuzații aruncate de oficialii din Ucraina către Kremlin. Vladimir Putin „a scuipat în față ” ONU

Ucraina l-a acuzat sâmbătă, 23 iulie, pe președintele rus Vladimir Putin că a „scuipat în fața” ONU. De asemenea, Zelenski, liderul ucrainean, susține că același tratament l-a primit și Turcia prin bombardarea portului Odesa. În plus, Moscova e nevoită să își asume ‘întreaga răspundere’ a eșecului acordului privitor la exportul de cereale, semnat vineri, 22 iulie, la Istanbul.

Prin gestul de a bombarda cu rachete portul Odesa, Vladimir Putin a „scuipat în fața secretarului general al ONU, Antonio Guterres, și a președintelui turc Recep (Tayyip) Erdogan, care au depus eforturi uriașe pentru a ajunge la acest acord”, a explicat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko. Ucraina a precizat de asemenea că Rusia își va asuma „întreaga răspundere” a eșecului acordului privitor la exportul de cereale.

Moscova a decis să atace portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului, a informat sâmbătă, 23 iulie, Comandamentul Operațional Sud pe rețeaua Telegram.

Ucraina și Rusia au semnat vineri, 22 iulie, la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia și ONU. Acordurile erau legate de exportul de cereale ucrainene și de produse agricole prin Marea Neagră. Kievul și Moscova au semnat două texte identice, dar separate, la solicitarea Ucrainei. Țara invadată a refuzat să parafeze orice document împreună cu Rusia.

Negociatorii au renunțat la curățarea Mării Negre de mine. Ele au fost instalate, în special, de ucraineni pentru a-și proteja țărmurile. „Deminarea ar fi luat prea mult timp”, a justificat ONU, care a precizat că „piloți ucraineni” vor deschide calea cargourilor în apele teritoriale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#export #ONU #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.