Se scumpesc creditele. Care sunt dobânzile în funcție de împrumutul solicitat

În luna iunie 2022, creditele noi acordate au constituit 4,3 miliarde de lei, în creștere cu 9,0 la sută față de luna iunie 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Din perspectiva termenelor de acordare, cele mai solicitate au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 54,7 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 39,7 la sută din totalul creditelor.

Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 11,34 la sută, la cele în valută – 4,04 la sută, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,55 la sută.

Comparativ cu luna precedentă, rata medie a evoluat după cum urmează: la creditele în moneda națională s-a majorat cu 0,79 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 10,42 la sută, persoanelor fizice care practică activitate4 – cu o rată de 13,82 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 12,52 la sută.

La creditele în valută s-a majorat cu 0,08 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 4,03 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 4,75 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 6,17 la sută;

La creditele atașate la cursul valutei s-a majorat cu 0,71 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 4,13 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 5,50 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 4,80 la sută.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna iunie 2022, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 7,6 la sută și a constituit 1,01 miliarde de lei.

Din perspectiva scopului creditelor acordate persoanelor fizice, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (66,9 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 13,70 la sută (+2,01 p.p. comparativ cu luna precedentă și +8,87 p.p. comparativ cu iunie 2021).

Rata medie la creditele imobiliare acordate în monedă națională s-a majorat cu 1,38 p.p față de luna precedentă și cu 3,54 p.p. față de iunie 2021, și a constituit 9,93 la sută.

De menționat că 86,3 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,5 la sută din totalul creditelor de consum).

Creditele în moneda națională (Diagrama 6) cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 11,78 la sută (persoanelor juridice – cu 10,27 la sută, persoanelor care practică activitate – cu 14,06 la sută, iar persoanelor fizice – cu 13,73 la sută).

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în moneda națională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 1 până la 3 luni, constituind 12,47 la sută.

Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna de raportare) au fost acordate cu o rată medie de 4,11 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 4,11 la sută, persoanelor care practică activitate – cu 4,92 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 6,42 la sută.

BNM urmărește economisirea

La ultima decizie de politică monetară, guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că banca centrală prin deciziile de politică monetară intenționează să tempereze consumul populației.

„Caracterul restrictiv al politicii monetare este pentru a impulsiona economisirea și a spori atractivitatea depozitelor. Politica monetară vizează atenuarea consumului populației precum și a creditării de consum care încălzește economia și alimentează presiunile pro inflaționiste”, declara guvernatorul BNM, Octavian Armașu la prezentarea Deciziei de politică monetară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobinda #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru întreprinderi sociale din ţara noastră, care dezvoltă afaceri durabile şi promovează antreprenoriatul social, prin oferirea serviciilor pentru persoanele devaforizate şi nu doar, au fost gazda unor vizite de lucru.

Este vorba de întreprinderile „Credem Eco” SRL din Bălţi, specializată în fabricarea articolelor personalizate din textile şi servicii de catering; „Ilinca Service” SRL din Orhei, care dezvoltă atelierul de croitorie „Datina”, unde sunt cusute şi brodate piese vestimentare ale portului popular precum şi Atelierul de îngrijire corporală care prestează servicii şi oferă instruiri în domeniul beauty, pentru femeile şomere din oraş.

O altă întreprindere socială parte a proiectului este „Floare de cireş” SRL, din Răzeni, raionul Ialoveni, care prestează servicii de catering şi care instruieşte şi le oferă un loc de muncă persoanelor cu dizabilităţi.

Cu o experienţă de peste cinci ani în domeniul instruirii copiilor şi tinerilor, Centrul Educaţional „Vibe Academy”, prestează servicii de IT, Robotică, Pictură, Engleză şi Programe After School, oferind cursuri gratuite pentru o parte din copiii aflaţi în familii defavorizate şi instruind în acelaşi timp tinerii să devină profesori în cadrul centrelor.

Aşadar, toate cele patru întreprinderi sociale şi-au deschis uşile pentru peste 40 de persoane interesate din raioanele Dondușeni, Ungheni, Strășeni, Taraclia, Leova – antreprenori, reprezentanți ai administrațiilor publice locale, angajați ai întreprinderilor comerciale, activiști comunitari, profesori, studenți, pentru a-i familiariza cu domeniul antreprenoriatului social.

Fondatorii afacerilor sociale le-au explicat paşii în lansarea unei astfel de întreprinderi, au vorbit despre partea practică şi modalitatea de identificare a soluţiilor în cazul situaţiilor de criză, le-au dezvăluit avantajele pentru societate şi economia naţională per general, prin crearea locurilor de muncă şi susţinerea persoanelor din grupurile defavorizate.

Proiectul „Antreprenoriatul Social – punct forte în dezvoltarea durabilă a comunităților” este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene.