Un fost ministru al Apărării, despre atacul rușilor asupra portului Odesa: Rusia face ce știe mai bine, minte și ucide

Mă miră naivitatea unora care se miră de faptul că Rusia a atacat Odesa imediat a doua zi după semnarea acordului din Turcia, acord care prevedea deblocarea unor porturi si începerea exportului de cereale. Rusia face ce știe mai bine, minte și ucide. Rețineți, Rusia va înceta să mai mintă și să mai omoare oameni nevinovați doar atunci când nu va mai exista, a comentat fostul ministrul al Apărării, Anatol Șalaru atacul rușilor asupra portului Odesa.

Rachete rusești au lovit sâmbătă dimineață infrastructura din portul Odesa. Atacul vine după ce vineri a fost semnat acordul pentru deblocarea exporturilor din porturile de la Marea Neagră.

Acordul istoric semnat vineri de Moscova şi Kiev ar fi permis ca anumite exporturi să fie expediate din porturile de la Marea Neagră, inclusiv din hub-ul din Odesa.

„Inamicul a atacat portul comercial maritim Odesa cu rachete de croazieră Kalibr”, a scris Comandamentul Operaţional Sud pe aplicaţia Telegram.

Două rachete au lovit infrastructura din port, în timp ce alte două au fost doborâte de forţele de apărare aeriană, a precizat acesta.

Porturilor ucrainene au fost blocate de către flota rusă din Marea Neagră, de la invazia Moscovei din 24 februarie. Au fost oprite zeci de milioane de tone de cereale şi multe nave. Acest lucru a agravat blocajele din lanţul de aprovizionare global şi, împreună cu sancţiunile occidentale asupra Rusiei, a alimentat inflaţia preţurilor la alimente şi energie.

Acordul de export de vineri urmăreşte să evite foametea a zeci de milioane de oameni din ţările mai sărace prin injectarea unei cantităţi mai mari de grâu, ulei de floarea-soarelui, îngrăşăminte şi alte produse pe pieţele mondiale, inclusiv pentru nevoile umanitare, parţial la preţuri mai mici.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#port #atac #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.