Rușii au recunoscut ceea ce știa toată lumea. Au bombardat Odesa și au făcut praf acordul semnat mai devreme

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe din Rusia, a făcut un anunț care lămurește problema bombardării portului Odesa. Acțiunea a avut loc, sâmbătă, și în primă fază, oficialii de la Kremlin negaseră că ar fi fost implicați în ceea ce însemna practic o încălcare a acordului la care se ajunsese, vineri. Și care permitea ca cerealele din Ucraina să tranziteze Marea Neagră.

Rusia a recunoscut că a bombardat Odesa

Așadar, Maria Zaharova a făcut anunțul pe Telegram. „Rachetele Kalibr au distrus infrastructura militară din portul Odesa cu o lovitură de înaltă precizie.”

„Rușii ne-au spus că nu au absolut nimic de-a face cu acest atac și că cercetează problema foarte atent”, afirma ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, la câteva ore după loviturile cu rachete.

Ucraina l-a acuzat sâmbătă, 23 iulie, pe președintele rus Vladimir Putin că a „scuipat în fața” ONU. De asemenea, Zelenski, liderul ucrainean, susține că același tratament l-a primit și Turcia prin bombardarea portului Odesa. În plus, Moscova e nevoită să își asume ‘întreaga răspundere’ a eșecului acordului privitor la exportul de cereale, semnat vineri, 22 iulie, la Istanbul.

Prin gestul de a bombarda cu rachete portul Odesa, Vladimir Putin a „scuipat în fața secretarului general al ONU, Antonio Guterres, și a președintelui turc Recep (Tayyip) Erdogan, care au depus eforturi uriașe pentru a ajunge la acest acord”, a explicat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko. Ucraina a precizat de asemenea că Rusia își va asuma „întreaga răspundere” a eșecului acordului privitor la exportul de cereale.

Acordul care fusese semnat vineri

Moscova a decis să atace portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului, a informat sâmbătă, 23 iulie, Comandamentul Operațional Sud pe rețeaua Telegram.

Ucraina și Rusia au semnat vineri, 22 iulie, la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia și ONU. Acordurile erau legate de exportul de cereale ucrainene și de produse agricole prin Marea Neagră. Kievul și Moscova au semnat două texte identice, dar separate, la solicitarea Ucrainei. Țara invadată a refuzat să parafeze orice document împreună cu Rusia.

#zaharova #Odesa #atac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.