Putin jubilează de pe tronul Kremlinului: Reducerea consumului de gaz cu 15% a fost prea mult pentru Uniunea Europeană

Propunerea Ursuley von der Leyen privind reducerea consumul de gaz cu 15% în Europa a provocat certuri între capitalele europene şi a ridicat un mare semn de întrebare privind aprobarea totală la nivel european a acestei măsuri, scrie Financial Times.

Planul Comisiei Europene privind reducerea consumului s-a lovit de refuzul total al Portugaliei şi Spaniei şi a stârnit îngrijorări serioase în rândul altor ţări ale Europei. Pentru ca planul să meargă spre executare este nevoie de un vot unanim din partea tuturor membrilor UE.

„Nu ne putem asuma un sacrificiu enorm, asupra căreia nici măcar nu ni s-a cerut o opinie”, a declarat João Galamba, secretarul portughez pe energie.

Ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera, a comentat de asemenea împotriva acestei măsuri, dând contra-exemplu cazul Germaniei.

„Spre deosebire de alte ţări, noi, spaniolii, nu ne-am depăşit posibilităţile şi nevoile noastre din punct de vedere energetic”, a spus ministrul.

Robert Habeck, ministrul german al energiei, a venit cu o replică joi pentru cei doi omologi ai săi.

„Acest principiu de solidaritate se aplică peste tot în Europa. Trebuie să economisim gaze, chiar şi acele ţări care nu sunt afectate direct de reducerea livrărilor de gaze din Rusia. Altfel nu putem vorbi de solidaritate”, a declarat oficialul german.

De la începutul războiului, Bruxelles-ul s-a aflat sub o presiune continuă pentru a găsi modalitaţi prin care să contracareze şocurile care lovesc blocul european. Pe măsură ce iarna se apropie, Uniunea se află faţă în faţă cu un test de solidaritate unde îi este pusă sub semnul întrebării însăşi hotărârea de care dispune în raport cu Moscova cât şi în problema Ucrainei.

În contextul crizei energetice, Ungaria a declarat stare de urgenţă şi a interzis exporturile de energie către alte state UE.
Institutul Századvég, un think-tank cu legături cu partidul de guvernământ Fidesz din Budapesta, a declarat joi că cea mai recentă propunere de la Bruxelles încalcă drepturile fundamentale ale statelor europene.

În aceeaşi zi, ministrul de externe al ţării, Peter Szijjártó, s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova pentru a cere mai mult gaz din Rusia.

„Comisia Europeană, care acuză Ungaria de nerespectarea statului de drept, a elaborat un plan care ignoră total legislaţia UE şi care înalcă nu numai drepturile fundamentale precum şi suveranitatea individuală şi naţională”, potrivit unui comunicat.
Franţa, unde o parte din aprovizionare este asigurată numai din gazul rusesc, nu şi-a declarat public opoziţia faţă de planul european.

Şefa Comisiei Europene a insistat asupra solidarităţii în contextul crizei energetice.
„Prezentul ne testează, trebuie să fim bine organizaţi şi coordonaţi la nivel european”, a declarat Ursula von der Leyen.

Potrivit prognozelor şi scenariilor anticipate, în cazul unei ierni dure şi a unor perturbări în ceea ce priveşte aprovizionare cu energie, PIB-ul UE ar putea scădea cu până la 1,5%.
Propunerea de reducere a consumului este momentan doar o măsură pe care ţările o pot implementa voluntar, însă dacă riscul unei acutizări şi mai grave a crizei energetice apare, recomandarea ar putea deveni obligaţie.

#consum #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.