Propunerea Ursuley von der Leyen privind reducerea consumul de gaz cu 15% în Europa a provocat certuri între capitalele europene şi a ridicat un mare semn de întrebare privind aprobarea totală la nivel european a acestei măsuri, scrie Financial Times.

Planul Comisiei Europene privind reducerea consumului s-a lovit de refuzul total al Portugaliei şi Spaniei şi a stârnit îngrijorări serioase în rândul altor ţări ale Europei. Pentru ca planul să meargă spre executare este nevoie de un vot unanim din partea tuturor membrilor UE.

„Nu ne putem asuma un sacrificiu enorm, asupra căreia nici măcar nu ni s-a cerut o opinie”, a declarat João Galamba, secretarul portughez pe energie.

Ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera, a comentat de asemenea împotriva acestei măsuri, dând contra-exemplu cazul Germaniei.

„Spre deosebire de alte ţări, noi, spaniolii, nu ne-am depăşit posibilităţile şi nevoile noastre din punct de vedere energetic”, a spus ministrul.

Robert Habeck, ministrul german al energiei, a venit cu o replică joi pentru cei doi omologi ai săi.

„Acest principiu de solidaritate se aplică peste tot în Europa. Trebuie să economisim gaze, chiar şi acele ţări care nu sunt afectate direct de reducerea livrărilor de gaze din Rusia. Altfel nu putem vorbi de solidaritate”, a declarat oficialul german.

De la începutul războiului, Bruxelles-ul s-a aflat sub o presiune continuă pentru a găsi modalitaţi prin care să contracareze şocurile care lovesc blocul european. Pe măsură ce iarna se apropie, Uniunea se află faţă în faţă cu un test de solidaritate unde îi este pusă sub semnul întrebării însăşi hotărârea de care dispune în raport cu Moscova cât şi în problema Ucrainei.

În contextul crizei energetice, Ungaria a declarat stare de urgenţă şi a interzis exporturile de energie către alte state UE.
Institutul Századvég, un think-tank cu legături cu partidul de guvernământ Fidesz din Budapesta, a declarat joi că cea mai recentă propunere de la Bruxelles încalcă drepturile fundamentale ale statelor europene.

În aceeaşi zi, ministrul de externe al ţării, Peter Szijjártó, s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova pentru a cere mai mult gaz din Rusia.

„Comisia Europeană, care acuză Ungaria de nerespectarea statului de drept, a elaborat un plan care ignoră total legislaţia UE şi care înalcă nu numai drepturile fundamentale precum şi suveranitatea individuală şi naţională”, potrivit unui comunicat.
Franţa, unde o parte din aprovizionare este asigurată numai din gazul rusesc, nu şi-a declarat public opoziţia faţă de planul european.

Şefa Comisiei Europene a insistat asupra solidarităţii în contextul crizei energetice.
„Prezentul ne testează, trebuie să fim bine organizaţi şi coordonaţi la nivel european”, a declarat Ursula von der Leyen.

Potrivit prognozelor şi scenariilor anticipate, în cazul unei ierni dure şi a unor perturbări în ceea ce priveşte aprovizionare cu energie, PIB-ul UE ar putea scădea cu până la 1,5%.
Propunerea de reducere a consumului este momentan doar o măsură pe care ţările o pot implementa voluntar, însă dacă riscul unei acutizări şi mai grave a crizei energetice apare, recomandarea ar putea deveni obligaţie.