„Prognozele nefavorabile pentru lunile următoare ar putea compromite rezervele de apă şi vor menţine la un nivel extrem de ridicat competiţia pentru resurse energetice“, avertizează Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene într-unul din cele mai alarmante rapoarte de anul acesta privind seceta severă care afectează Europa. În context, Europa nu îşi raţionalizează doar consumul de energie, ci şi pe cel de apă în contextul unei secete care îi ameninţă mai mult ca niciodată secu­ritatea energetică şi alimentară.

Pe sectorul energetic, seceta şi Rusia fac o alianţă care poate transforma iarna aceasta într-un şoc pentru Europa. Nu doar energia hidro este în pericol, ci şi cea nucleară, acolo unde apa din râuri este folosită pentru răcirea reactoarelor, dar şi cea pe cărbuni, unde barjele pline de lignit care alimentează marile centrale riscă să ajungă blocate în râurile secate. Rămân gazul lui Putin şi un robinet care se deschide în funcţie de capriciile liderului de la Kremlin.

„Seceta este un dar de la natură pentru Putin şi face ca Europa să devină şi mai dependentă de gazul rusesc într-un moment în care Kremlinul reduce drastic livrările. Iarna caldă de anul trecut a lucrat în favoarea Europei prin faptul că cererea de energie a rămas scăzută. Acum, lipsa ploilor lucrează împotriva continentului“, avertizează Bloomberg.

Franţa, Spania, Portugalia şi Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randa­mentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia şi Croaţia. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.

„A fost declarată secetă intensă în cinci regiuni din Italia, iar insuficienţa apei disponibile a condus la mai multe restricţii de utilizare în municipalităţi. Măsuri similare de limitare a utilizării apei s-au luat şi în Franţa“, se mai arată în studiul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

Franţa a avut o producţie totală de cereale 67,1 de milioane de tone în 2021 şi România a avut o producţie de 34 de milioane de tone, ceea ce înseamnă că împreună au realizat 34% din producţia totală a UE (296 mil. tone), potrivit calculelor facute de ZF pe baza datelor Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene. Pentru acest an, estimările erau ca cele două state să producă 91,7 de milioane de tone de cereale, ceea ce ar fi însemnat 31% din producţia totală a UE. Cele două ţări au în total o suprafaţă cultivată cu cereale de aproape 15 milioane de hectare, adică 27% din suprafaţa agricolă a UE (52 mil. hectare), potrivit sursei citate anterior.