Ce îi lipsește Ucrainei pentru a câștiga războiul cu Putin. ”Vor fi pregătiți să treacă la ofensivă în 2023”

O evaluare atentă arată că Ucraina poate respinge trupele invadatoare ruse dacă primește armele necesare de la Occident susține Richard Hooker, fost decan al Colegiului de Apărare al NATO și asistent special al președintelui SUA, într-un articol pentru Atlantic Council.

El spune că președintele Volodimir Zelenski poate ridica o armată de un milion de soldați instruiți, în ciuda pierderilor grele actuale. Aceasta este mult mai mult decât este capabilă să genereze Rusia. De fapt, întreaga armată rusă participă deja la războiul împotriva Ucrainei. Și aceasta include unități din Orientul Îndepărtat și Kaliningrad. Pe hârtie, armata rusă este formată din 850.000 de soldați. Dar, în realitate, Moscova este capabilă să trimită mai puțin de 300.000 pe câmpul de luptă. Restul sunt militari ai serviciilor de securitate, grăniceri și alte structuri. Nu sunt pregătiți pentru război împotriva Ucrainei. Armata rusă a suferit pierderi dureroase care nu pot fi compensate de recruți și rezerviști slab pregătiți. Putin nu poate recurge nici la mobilizare deschisă, fără a-și pune regimul în pericol. În timp, avantajul resurselor umane al Ucrainei nu va face decât să crească.

În ceea ce privește echipamentele, Ucraina este bine dotată cu arme de calibru mic, echipament individual de protecție, drone, precum și rachete antitanc și antiaeriene. Are forțe semnificative de tancuri și artilerie, informații bune și un sistem feroviar dezvoltat care îi permite să transfere rapid trupe și provizii. Dar majoritatea tancurilor ucrainene nu au dispozitive de termoviziune, navigație GPS, muniție modernă și blindaj. Majoritatea sistemelor de artilerie ale Ucrainei sunt remorcate, ceea ce le face vulnerabile la contraatacuri rusești. Tancurile și artileria ucrainene sunt, de asemenea, numeric mai mici decât ale Rusiei, care are rezerve semnificative de sisteme mai moderne.

SUA dispun de un număr mare de tancuri M1A1 și obuziere autopropulsate M109A6

Între timp, depozitele din SUA au un număr mare de tancuri M1A1 și obuziere autopropulsate M109A6, care au fost înlocuite cu modele îmbunătățite. Aceste mașini sunt capabile să satisfacă pe deplin nevoile actuale. Și pot fi readuse în stare de luptă relativ repede pentru a fi predate Ucrainei. În ciuda faptului că aceste tancuri și obuziere cu greu pot fi numite cele mai noi tehnologii, ele sunt destul de aprope de sistemele pe care rușii le au. În prezent, curajul și rezistența ucrainenilor au făcut posibilă rezistența în fața agresiunii ruse. Cu toate acestea, sunt necesare capacități tehnice pentru a câștiga.

Ucrainei îi lipsesc echipamentul cu rază lungă de acțiune și forța aeriană

Autorul subliniază că Ucrainei îi lipsesc echipamentul cu rază lungă de acțiune și forța aeriană. Fără o forță aeriană puternică și o cantitate semnificativă de artilerie de rachete, apărătorii ucraineni nu vor putea distruge sistemele rusești cu rază lungă de acțiune care distrug orașe întregi din est. Un număr mic de instalații HIMARS au contribuit la reducerea capacităților rusești. Dar Ucraina are nevoie de și mai multe astfel de arme. Forțele aeriene ucrainene au luptat eroic. Dar sunt capabile să efectueze 10-20 de zboruri pe zi, adică doar 10% din cele efectuate de Rusia. Aliații NATO și partenerii de coaliție au oferit un sprijin aerian puternic în Kosovo, Irak și Afganistan. Și o pot face din nou fără a fi nevoiți să-și trimită trupele în primele linii. Cel mai puțin care se poate face este să se permită Poloniei și altor țări care au făcut parte odată din blocul Pactului de la Varșovia să transfere în Ucraina MiG-29 și Su-25 de fabricație sovietică. Acest lucru va schimba foarte mult situația de pe teren.

Preluarea noilor echipamente și antrenarea soldaților va necesita timp. Prin urmare, o contraofensivă în 2022 va fi problematică. Cu toate acestea, armata ucraineană a demonstrat o mare adaptabilitate și pricepere în utilizarea unei game largi de echipamente pe care le-a primit deja din Occident.

„ În condițiile reînarmării și pregătirii, Forțele Armate ale Ucrainei vor fi pregătite să treacă la ofensivă în 2023 ”, scrie autorul.

Pentru ca Ucraina să dobândească capacități ofensive, liderii Occidentului trebuie să răspundă câteva întrebările existențiale. Chiar vor ca Putin să piardă? Pot fi descurajați de un baraj constant de amenințări umilitoare, în special cele care implică utilizarea armelor nucleare? Doctrina rusă a escaladării de dragul detensionării se rezumă de fapt la o simplă teză: „Dacă nu ne permiteți să ne ocupăm vecinii, vă vom distruge cu arme nucleare”. Conform acestei logici, Occidentul nu se poate opune nicăieri agresiunii ruse.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.