Comisia de la Veneţia se arată extrem de îngrijorată de actuala criză constituţională din Republica Moldova

Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, s-a declarat „extrem de îngrijorat” față de situația din țara noastră, unde parlamentul a votat declaraţia socialiştilor privind uzurparea puterii de către Curtea Constituţională.

„Sunt extrem de alarmat de situaţia actuală din Republica Moldova”, a afirmat Gianni Buquicchio.

„Fac apel la toate instituţiile statului să dea dovadă de reţinere, să se angajeze în dialog şi să dezamorseze această situaţie îngrijorătoare pentru a garanta funcţionarea Constituţiei Republicii Moldova, pe care o merită poporul moldovean, mai ales atunci când se confruntă cu actuala criză sanitară şi economică”, a adăugat preşedintele Comisiei de la Veneţia.

Comisia de la Veneţia a subliniat în repetate rânduri că „a ignora o decizie a Curţii Constituţionale înseamnă a ignora Constituţia şi puterea constituantă, care a atribuit Curţii Constituţionale competenţa de a asigura supremaţia Constituţiei. Parlamentul şi executivul trebuie să respecte rolul Curţii Constituţionale în calitate de gardian al Constituţiei, chiar dacă nu sunt mulţumiţi de o decizie sau consideră că Curtea a comis o greşeală”.

De asemenea, Gianni Buquicchio a adăugat că în Constituţia Republicii Moldova nu este prevăzut votul de neîncredere pentru judecătorii Curţii Constituţionale, aşa cum s-a spus deja în legătură cu o anterioară tentativă nereuşită a Parlamentul Moldovei de a introduce posibilitatea revocării judecătorilor constituţionali pentru lipsă de încredere din partea Parlamentului.

„O decizie a Curţii Constituţionale care nu satisface puterile legislativă sau executivă nu constituie un abuz de putere sau o decizie arbitrară. Faptul de a vota în favoarea unei decizii nepopulare a Curţii nu constituie o încălcare a jurământului depus de judecătorii constituţionali. Acest jurământ nu a fost depus în beneficiul majorităţii politice a momentului. Este un jurământ de susţinere a Constituţiei, chiar dacă înseamnă dezamăgirea majorităţii respective”, a scris Comisia.

Potrivit Comisiei, în Republica Moldova se intalează o nouă criză constituțională și politică.

#criza politica #incalcare #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA