Disponibilitatea stațiilor de încărcare a automobilelor electrice variază considerabil de la țară la țară

Uniunea Europeană este încă departe de a atinge ţinta din Pactul verde de un milion de puncte de încărcare a automobilelor electrice până în 2025 şi nu dispune de o foaie de parcurs strategică globală pentru electromobilitate, arată un raport publicat marţi de Curtea de Conturi Europeană (ECA), transmite Reuters.

Chiar dacă au fost înregistrate anumite succes, cum ar fi promovarea unui standard comun al UE privind prizele de alimentare pentru încărcarea vehiculelor electrice şi îmbunătăţirea accesului la diferite reţele de încărcare, continuă să existe obstacole care afectează circulaţia vehiculelor electrice pe teritoriul UE. Curtea a constatat că disponibilitatea staţiilor de încărcare publice variază considerabil de la o ţară la alta, că sistemele de plată nu sunt armonizate şi că lipsesc informaţii în timp real pentru utilizatori, scrie AGERPRES.

În 2020, deşi per ansamblu s-a înregistrat o scădere a numărului de înmatriculări de autoturisme noi, ca urmare a pandemiei de COVID-19, cota de piaţă a vehiculelor electrice şi a celor hibride reîncărcabile a crescut semnificativ. Reţelele de încărcare nu se dezvoltă însă în acelaşi ritm.

„Anul trecut, unul din zece autoturisme vândute în UE a fost un vehicul electric cu sursă de alimentare externă, dar infrastructura de încărcare nu este accesibilă în aceeaşi măsură peste tot în UE. Comisia ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a sprijini o reţea care să acopere întreaga UE şi pentru a se asigura că fondurile sunt direcţionate acolo unde este cea mai mare nevoie de ele”, a declarat Ladislav Balko, membrul Curţii de Conturi Europene responsabil de raport.

În baza Pactului verde european anunţat în decembrie 2019, UE urmăreşte în prezent să reducă cu 90%, până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi, comparativ cu nivelurile din 1990. Transporturile generează aproximativ un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE, în principal (72%) prin intermediul transportului rutier.

Numărul de staţii de încărcare în cele 27 de state membre ale UE şi Marea Britanie a crescut cu aproximativ 36.000 pe an de la aproximativ 34.000 în 2014 ajungând în luna septembrie 2020 până la 250.000.

Potrivit ECA, există riscul ca obiectivul privind un milion de puncte de încărcare a automobilelor electrice până în 2025 să fie ratat dacă procesul de instalare continuă în ritmul actual. Pentru a recupera decalajul ar fi nevoie de 150.000 de noi puncte de încărcare în fiecare an, adică aproape 3.000 în fiecare săptămână.

Potrivit Curţii, nu s-a realizat o analiză cuprinzătoare a deficitului de infrastructură pentru a se identifica de câte staţii de încărcare accesibile publicului era nevoie, unde ar trebui amplasate acestea şi categoria de putere pe care ar trebui să o furnizeze. Fondurile puse la dispoziţie prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei nu au fost întotdeauna direcţionate acolo unde era cea mai mare nevoie de ele şi nu existau ţinte clare şi coerente şi nici cerinţe minime consecvente în materie de infrastructură la nivelul de ansamblu al UE. De asemenea, existenţa mai multor sisteme diferite de plată şi de informaţii complică experienţa utilizatorului. De exemplu, există puţine informaţii coordonate între diferitele reţele privind disponibilitatea în timp real, datele privind încărcarea şi detaliile de plată.

#automobile elctrice #statii de incarcare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.