Air France a primit acordul Comisiei Europene pentru o recapitalizare în valoare de 4 miliarde de euro

Comisia Europeană a aprobat marți un plan al autorităților franceze de a injecta până la patru miliarde de euro pentru a recapitaliza compania aeriană Air France, iar în contrapartidă Air France va ceda către alte companii aeriene rivale 18 sloturi pe zi pe Aeroportul Paris Orly.

La rândul său, ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a anunțat că în urma aprobării planului de recapitalizare de către Comisia Europeană, statul francez va putea să își majoreze participația la Air France până la 30% de la 14,9% în prezent, scrie AGERPRES.

Executivul comunitar a precizat însă că, în decurs de 12 luni, Franța va trebui să prezinte o strategie de exit din compania Air France, exceptând situația în care în acest interval statul francez își va reduce participația pe care o deține la compania aeriană până la mai puțin de 25%. De asemenea, Comisia Europeană a precizat că Air France nu va avea voie să plătească dividende, să deruleze răscumpărări de acțiuni sau să plătească bonusuri membrilor echipei manageriale până la rambursarea recapitalizării.

„Franța va contribui cu până la patru miliarde de euro pentru a întări capitalul Air France și a ajuta compania aeriană să depășească dificultățile financiare provocate de pandemia de coronavirus. În același timp, sprijinul public vine cu unele condiții, în primul rând acea ca statul francez să fie suficient remunerat și cu noi măsuri destinate creșterii competiției”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

Compania Air France are peste 45.000 de angajați. Air France, KLM Royal Dutch Airlines și Transavia formează grupul Air France-KLM. În 2019, grupul Air France-KLM a raportat un profit operațional de aproximativ 750 milioane de euro. Cu toate acestea, ca urmare a restricțiilor de călătorie introduse de Franța și multe alte țări pentru a limita răspândirea coronavirusului, Air France și grupul holding au suferit o reducere semnificativă a activităților, ceea ce a provocat pierderi operaționale.

#airfrance #zboruri #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.