Ucraina primeşte noi arme grele din SUA şi Germania în războiul împotriva Rusiei

Ucraina a primit mai multe sisteme de lansatoare multiple de rachete de fabricaţie germană şi americană, parte a unei serii de livrări de arme grele de înaltă precizie promise de aliaţii săi, a declarat luni ministrul apărării.

Guvernul de la Kiev a implorat în repetate rânduri Occidentul să trimită mai multă artilerie cu rază lungă de acţiune, în timp ce încearcă să întoarcă cursul invaziei ruseşti din 24 februarie şi să atace liniile de aprovizionare şi depozitele de muniţie ruseşti, scrie Reuters.

Moscova a acuzat Occidentul că prelungeşte conflictul oferind Ucrainei mai multe arme şi a declarat că furnizarea de arme cu rază mai lungă de acţiune justifică încercările Rusiei de a extinde controlul asupra unui număr mai mare de teritoriu ucrainean pentru securitatea naţională.

Ucraina a primit patru sisteme de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) fabricate în SUA, a declarat ministrul apărării Oleksii Reznikov.

HIMARS au o rază de acţiune mai mare şi sunt mai precise decât artileria cu rachete din epoca sovietică a Ucrainei, permiţând forţelor ucrainene să lovească ţinte ruseşti care anterior erau de neatins.

Potrivit estimărilor experţilor, Ucraina operează deja până la o duzină de sisteme HIMARS. Armata ucraineană a primit, de asemenea, trei MARS II MLRS, versiunea germană a sistemului de rachete cu lansare multiplă M270 fabricat în SUA. Livrarea a fost anunţată de Christina Lambrecht, ministrul german al apărării, la 26 iulie.

„Cel de-al treilea frate din familia Long Hand – MLRS MARS II din Germania – a ajuns în Ucraina”, a scris Reznikov pe Twitter.

Potrivit specificaţiilor producătorului său Kraus-Maffei Wegmann, MLRS MARS II poate lovi ţinte la o distanţă de până la 70 km, în funcţie de tipul de muniţie pe care îl foloseşte.

Ucraina a primit până în prezent obuziere autopropulsate germane Panzerhaubitze 2000. La 26 iulie, Lambrecht a anunţat, de asemenea, livrarea a cinci sisteme antiaeriene Gepard.

Kievul a declarat anterior că are nevoie de 1.000 de obuziere, 500 de tancuri şi 1.000 de drone, printre alte arme grele, pentru a respinge trupele ruseşti.

#HIMARS #rachete #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.