Ucraina primeşte noi arme grele din SUA şi Germania în războiul împotriva Rusiei

Ucraina a primit mai multe sisteme de lansatoare multiple de rachete de fabricaţie germană şi americană, parte a unei serii de livrări de arme grele de înaltă precizie promise de aliaţii săi, a declarat luni ministrul apărării.

Guvernul de la Kiev a implorat în repetate rânduri Occidentul să trimită mai multă artilerie cu rază lungă de acţiune, în timp ce încearcă să întoarcă cursul invaziei ruseşti din 24 februarie şi să atace liniile de aprovizionare şi depozitele de muniţie ruseşti, scrie Reuters.

Moscova a acuzat Occidentul că prelungeşte conflictul oferind Ucrainei mai multe arme şi a declarat că furnizarea de arme cu rază mai lungă de acţiune justifică încercările Rusiei de a extinde controlul asupra unui număr mai mare de teritoriu ucrainean pentru securitatea naţională.

Ucraina a primit patru sisteme de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) fabricate în SUA, a declarat ministrul apărării Oleksii Reznikov.

HIMARS au o rază de acţiune mai mare şi sunt mai precise decât artileria cu rachete din epoca sovietică a Ucrainei, permiţând forţelor ucrainene să lovească ţinte ruseşti care anterior erau de neatins.

Potrivit estimărilor experţilor, Ucraina operează deja până la o duzină de sisteme HIMARS. Armata ucraineană a primit, de asemenea, trei MARS II MLRS, versiunea germană a sistemului de rachete cu lansare multiplă M270 fabricat în SUA. Livrarea a fost anunţată de Christina Lambrecht, ministrul german al apărării, la 26 iulie.

„Cel de-al treilea frate din familia Long Hand – MLRS MARS II din Germania – a ajuns în Ucraina”, a scris Reznikov pe Twitter.

Potrivit specificaţiilor producătorului său Kraus-Maffei Wegmann, MLRS MARS II poate lovi ţinte la o distanţă de până la 70 km, în funcţie de tipul de muniţie pe care îl foloseşte.

Ucraina a primit până în prezent obuziere autopropulsate germane Panzerhaubitze 2000. La 26 iulie, Lambrecht a anunţat, de asemenea, livrarea a cinci sisteme antiaeriene Gepard.

Kievul a declarat anterior că are nevoie de 1.000 de obuziere, 500 de tancuri şi 1.000 de drone, printre alte arme grele, pentru a respinge trupele ruseşti.

#HIMARS #rachete #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina