Revoltă în armata Rusiei. Putin nu mai are ce face

Soldații ruși refuză să mai lupte în Ucraina

„Avem deja o listă cu 70 de soldați ruși care au fost ținuți prizonieri. În total au fost reținuți aproximativ 140 de soldați”, a transmis Grebeniuk, avocatul soldaților ruși.

O mărturie trimisă pe 1 august 2022 stipula că un soldat rus a fost reținut, vreme de o săptămână, în diferite celule din Lugansk, regiune ocupată de ruși.

„Ca urmare a ceea ce cred că au fost greșelile tactice și strategice făcute de comandanții mei și a disprețului total al acestora față de viața umană, am luat decizia de a nu continua operațiunea militară”, a relatat soldatul Vladimir (numele real nu a fost dezvăluit, la solicitarea acestuia) în mărturia sa.

Soldații ruși, arestați ilegal

Vladimir a declarat că fusese reținut pe data de 19 iulie 2022 și dus într-o celulă cu gratii la fereastră, acolo unde a fost lipsit de hrană, alături de alți 25 de militari ruși, toți din unitatea sa și care au refuzat să mai lupte în război.

La scurtă vreme după, Vladimir a fost transferat în Briansk, unde a fost ținut captiv într-o școală dezafectată, devenită bază militară. Pe lângă Vladimir, cel puțin alți 80 de soldați din mai multe unități au fost transferați la Briansk.

Ei [n.a. soldații Wagner] ne-au spus că au fost plasate mine în afara bazei militare și că oricine încearcă să fugă va fi considerat inamic și va fi împușcat pe loc. Eram hrăniți o dată pe zi, la prânz. Nu existau condiții de igienă. În tot acest timp, nu a fost furnizat niciun document care să explice arestarea noastră. Am fost închiși ilegal. Unii soldați, sub amenințarea violenței, au fost pur și simplu alungați spre destinații necunoscute, nu au mai fost văzuți de atunci”, a povestit Vladimir, care a reușit să scape după ce un medic militar a decis spitalizarea lui, din cauza rănilor suferite în război, conform The Guardian.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina