Tara unde guvernul declară oficial penurie de apă din cauza secetei

04 Aug. 2022, 05:30
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
04 Aug. 2022, 05:30 // Slider //  bani.md

Guvernul olandez a declarat miercuri penurie de apă, ca urmare a unei veri neobişnuit de secetoase şi a faptului că nu sunt prognozate ploi pentru următoarele două săptămâni, potrivit Reuters.

Două treimi din populaţia olandeză trăieşte sub nivelul mării, iar seceta poate deveni rapid o problemă acută în Ţările de Jos, ducând la secarea râurilor şi la îngreunarea traficului pe apă.

O altă problemă apare din cauza uscării digurilor deoarece multe dintre acestea au nevoie de greutatea apei pentru a rămâne rezistente.„De câteva săptămâni vedem că se usucă pământul în Ţările de Jos din cauza evaporării din propria ţară şi a debitelor foarte scăzute ale râurilor din străinătate”, a declarat Michele Blom de la agenţia pentru lucrări publice şi gestionarea apei din ţară, desemnată să supravegheze un grup de lucru pentru secetă.

În acest moment, barjele de pe Rinul inferior, o rută importantă pentru transportul cărbunelui din Rotterdam în interiorul ţării şi către oţelăriile şi producătorii de energie din Germania, funcţionează la mai puţin de jumătate din capacitate.

Ministerul olandez al Infrastructurii şi Transporturilor a declarat că, începând de marţi, la Lobith, oraşul din estul ţării unde Rinul intră în Olanda, apa este „excepţional de scăzută pentru această perioadă a anului”.
Nivelurile erau mai bune în râul Maas, cunoscut şi sub numele de Meuse, care curge din Franţa în Olanda.

Cu toate acestea, nivelul apelor subterane este în scădere mai ales în sud. Apa potabilă nu este afectată, dar autorităţile locale fac apel la populaţie să economisească apa şi să nu o folosească pentru irigaţii.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.