În Republica Moldova categoria tinerilor și tinerelor NEET a început să fie prioritizată. Proiectul implementat de FEE

09 Aug. 2022, 14:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Aug. 2022, 14:50 // Actual //  MD Bani

Pe data de 3 august 2022, la Chișinău, a fost organizată masa rotundă de prezentare a unui studiu privind calitatea serviciilor educaționale și de angajare oferite persoanelor tinere aflate în conflict cu legea. Este vorba despre proiectul „Incluziunea tinerilor și tinerelor NEET din cele mai vulnerabile categorii, și anume aflați în conflict cu legea”, inițiat de Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și Inspectoratul Național de Probațiune. La eveniment au participat atât reprezentanți ai instituțiilor menționate, cât și experții și partenerii proiectului.

„Categoria tinerilor și tinerelor care nu au acces la educație și locuri de muncă este una de interes, prioritară pentru țările Uniunii Europene, fiind elaborate și implementate politici și pachete de măsuri în acest sens. Și în Republica Moldova categoria tinerilor și tinerelor NEET a început să fie prioritizată”, a menționat în mesajul său de salut în cadrul mesei rotunde Secretara de Stat a Ministerului Justiției, Nadejda Burciu.

Tinerii NEET sunt tinerii în vârstă de 15-29 de ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază sau nu învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație.

 „Tinerii NEET aflați în conflict cu legea – acest grup de oameni invizibili – au nevoie de sprijin și de servicii propice. Am văzut rezultate palpabile în colaborarea noastră anterioară cu alte organizații care au reușit să lanseze servicii similare și vă urăm succes în activitatea de lansare și pilotare a serviciului inovator pentru persoanele NEET aflate în conflict cu legea”, a afirmat Carolina Blajin, Coordonatoare de Programe a Fundației Est-Europene.

Prezentă la eveniment, Liuba Jignea-Suveica, Directoare-adjunctă a Administrației Naționale a Penitenciarelor, a declarat că populația penitenciarelor este foarte tânără, iar cei care ajung în detenție sunt în mare parte tineri și tinere NEET.

Studiul privind calitatea serviciilor educaționale și de angajare oferite persoanelor aflate în conflict cu legea, elaborat de psihologul și consultantul Victor Strogoteanu, și studiul privind accesul la educație în penitenciare, elaborat de avocatul și expertul Andrei Lungu, au drept scop evaluarea calității serviciilor educaționale și de angajare, oferite tinerilor NEET aflați în conflict cu legea și crearea unui concept de proiect-pilot pentru unul dintre penitenciare sau oficii de probațiune, focusat pe educația și angajarea tinerilor și tinerelor NEET.

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană (FEE) în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.