G7 cere Rusiei să cedeze controlul centralelor nucleare din Ucraina

Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7) a cerut, miercuri, Rusiei să predea controlul asupra centralelor nucleare din Ucraina, avertizând asupra riscurilor unor incidente militare ce pot avea repercusiuni internaţionale şi îndemnând toate ţările să susţină inspecţiile.

„Noi, miniştrii de Externe din Canada, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia şi Statele Unite ale Americii, împreună cu Înaltul reprezentant al Uniunii Europene, reiterăm condamnarea în cei mai puternici termeni a războiului de agresiune neprovocat şi nejustificat al Federaţiei Ruse asupra Ucrainei. Federaţia Rusă trebuie să îşi retragă imediat trupele din perimetrul frontierelor recunoscute internaţionale ale Ucrainei şi să respecte suveranitatea şi teritoriul Ucrainei”, anunţă Grupul G7, într-un comunicat postat pe site-ul Preşedinţiei germane a organizaţiei. „În acest context, cerem Rusiei să predea imediat controlul total proprietarului de drept, Ucrainei, asupra Centralei nucleare Zaporojie şi asupra tuturor instalaţiilor nucleare de pe teritoriul Ucrainei recunoscut internaţional. (…) Rămânem profund preocupaţi de ameninţările grave pe care ocuparea centralelor nucleare ucrainene şi alte acţiuni ale forţelor militare ruse le generează asupra siguranţei acestor unităţi, amplificând semnificativ riscurile unui accident sau incident nuclear şi periclitând populaţia Ucrainei, statele vecine şi comunitatea internaţională”, subliniază Grupul G7.

Grupul naţiunilor puternic industrializate reafirmă „susţinerea totală” pentru acţiunile Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi pentru efectuarea de inspecţii la centralele atomice din Ucraina. „Încurajăm toate ţările să susţină eforturile AIEA”, insistă Grupul G7.

#centrale nucleare #G7 #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.