E criză de muștar Dijon în Franța. Consumatorii francezi își fac stocuri

Renumitul condiment îndrăgit de întreaga lume, în special de francezi, muștarul Dijon, nu se mai găsește pe rafturile magazinelor.

Penuria de muştar a apărut după ce canicula de anul trecut a afectat culturile de seminţe de muştar din Canada, care furnizează aproximativ 80% din seminţele de muştar utilizate în Franţa. Invazia rusească din Ucraina a îngreunat şi mai mult găsirea de furnizori alternativi.

„Pe măsură ce tot mai mulţi oameni devin conştienţi că există o problemă, consumatorii francezi şi-au majorat cererea pentru muştar şi au început să facă stocuri, ceea ce a dat naştere la situaţii în care magazinele au rămas cu rafturile goale”, susţine Sebastien Eteve, analist la NielsenIQ.

Lanţul de magazine alimentare Monoprix confirmă criza de muștar Dijon, menționând că furnizorii au impus cote pentru a evita situaţiile în care retailerii rămân fără produse sau îşi fac stocuri.

Potrivit preşedintelui asociaţiei producătorilor de muştar din Burgundia, o regiune unde este amplasat inclusiv oraşul Dijon, care a dat numele celebrului condiment, produsul ar putea reapărea pe rafturi în luna noiembrii.

Între timp, consumatorii francezi vor fi nevoiţi să caute în continuare borcane de muştar, prin strategii precum alerte pe social media în momentul în care un magazin a primit o nouă livrare sau prin schimbul de sfaturi cu privire la modul în care te poţi descurca fără muştar.

#Dijon #mustar #Franta #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.