Efectul sancțiunilor asupra sectorului energetic al Rusiei. Producția de petrol a scăzut cu mai puțin de 3%

Producția de petrol a Rusiei a scăzut cu mai puțin de 3% de la începutul invadării Ucrainei chiar dacă au fost impuse numeroase sancțiuni de către Occident, scrie The Guardian.

În ultimul său raport lunar, AIE a spus că producția de petrol a Rusiei în luna iulia a fost cu doar 310.000 de barili pe zi mai mică decât înainte de război, în timp ce totalul exporturilor de petrol au coborât cu aproximativ 580.000 de barili pe zi.

Exporturile de țiței și produse petroliere ale Moscovei spre Europa, SUA, Japonia și Coreea de Sud au scăzut cu aproape 2,2 milioane de barili pe zi de la declanșarea invaziei în luna februarie. Cu toate acestea, redirecționarea livrărilor spre India, China, Turcia și alte state, combinată cu cererea ridicată de pe piața rusească, au redus din pierderile suferite de ruși.

Astfel, în luna iulie, Rusia a generat 19 miliarde de dolari din exporturile de petrol și 21 de miliarde în luna iunie.

În concluzie, AIE se așteaptă ca Rusia să reducă producția de petrol după ce sancțiunile UE își fac efectul în totalitate, Arabia Saudită urmând să profite de pe urma cererii ridicate pentru petrol a Europei.

#petrol #productie #venituri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi