Îndemnul lui Navalnîi: luaţi vizele şi averea oligarhilor ruşi

Acesta e un long tweet al dizidentului rus Aleksei Navalnîi tradus integral de EFOR pentru publicul român, cu tot cu ilustraţii, cu permisiunea explicită a autorului.

Putin se războieşte cu Ucraina de şase luni. Încă din ziua 1 liderii occidentali au declarat ferm că oligarhii lui Putin şi corupţii vor fi supuşi imediat sancţiunilor, că de data asta nu vor mai scăpa. Dar au scăpat. Ăsta e un text scris la furie, deoarece nu se mai mişcă aproape nimic în direcţia asta. Există un personaj în The Simpsons, primarul corupt Quimby. Vorba lui favorită este: “Am auzit cum se deschide o servietă?”. Imi amintesc de el mereu când văd cum oligarhii lui Putin şi enablerii lor (lobişti, avocaţi, bancheri) blochează cu succes sancţiunile, chiar şi pe vreme de război.

Situaţia e aşa: pe de-o parte există susţinere deplină în Parlamentul European, parlamentele naţionale, Congresul şi Senatul SUA pentru sancţiuni masive împotriva promotorilor războiului şi celor care profită de el prin şpăgi. Pe de altă parte, imediat când se ajunge la chestiunile concrete, tot efortul se pulverizează şi se îngroapă în proceduri pe partea executivă. Nu se întâmplă nimic: liderii ţin discursuri impresionante dar decizia se înţepeneşte pe undeva.

Să vă dau câteva exemple. Cum e posibil ca Alexei Miller, şeful Gazprom, gangsterul cel mai de încredere al lui Putin încă din anii ’90, omul care a furat literalmente Gazprom iar acum sponsorizează familia şi amantele lui Putin, să nu fie pe lista europeană de sancţiuni? Cine poate să-mi explice de ce Secin, şeful Rosneft (compania de petrol) e pe această listă iar Miller nu?

Putin, Secin şi Miller au împărţit acelaşi birou în primăria St Petersburg, sunt prieteni apropiaţi; ultimii doi conduc câte o companie de stat, amândoi sunt nişte bandiţi. De ce Miller poate călători liber prin Europa? UE a sancţionat prompt pe fictivul “hatman” al Armatei Atotputernice a Donului şi pe tipul ăsta cu puşcă. Cu alte cuvinte, nu-i vom mai putea vedea la clubul miliardarilor din Porto Cervo, nici avioanele lor private aterizând la Milano. Dar Miller poate în continuare să facă toate astea.

#navalinii #oligarhi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.