Enclava transnistreană izolată feroviar! Linie de cale ferată construită în timp record în sudul Moldovei

În sudul Republicii Moldova, de la Basarabească la Berezino (Ucraina) a fost construită în timp record linia de cale ferată de 23 km care leagă cele două localități. Sectorul de cale ferată ocolește regiunea transnistreană din estul Republicii Moldova.

„La finele lunii iunie semnam, cu omologul meu ucrainean, ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, Memorandumul de înțelegere pentru dezvoltarea tronsonului de cale ferată Basarabeasca – Berezino. Iată că, după două luni de lucrări intense în construcția celor 23 km de cale ferată, a venit vremea să lansăm acest tronson, care va fi pus în circulație din septembrie, inițial, pentru transportul de marfă”, se arată în declarația ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu.

Linia de cale ferată Basarabeasca-Berezino nu mai este utilizată din anul 1997. Or, refacerea tronsonului cu o lungime de 23 de kilometri a fost realizată de către feroviari într-un timp record – într-o lună și jumătate.

După reabilitarea tronsonului de 22 de kilometri de cale ferată prin teritoriul Ucrainei și a unui tronson de 1 kilometru pe teritoriul Moldovei între stațiile Berezino-Basarabeasca va fi lansată legătura feroviară către Belgorod-Dnestrovsc până la portul Ismail și portul Reni.

Darea în exploatare a tronsonului de cale ferată va permite Republicii Moldova să exporte și să importe mărfuri prin portul ucrainean Ismail de pe Dunăre. La rândul ei, Ucraina va putea restabili importurile din Moldova și UE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#basarabeasca #berezino #linie ferată

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.