Cancelarul german în Canada, mari interese de afaceri și joc de v-ați ascunselea cu geopolitica și gazul lichefiat

Cancelarul Olaf Scholz (SPD) și ministrul Economiei, Robert Habeck (Verzi) merg duminică în Canada, cu o delegație de oameni de afaceri. Vizite la Montréal, Toronto și Stephenville, un oraș de coastă din Newfoundland, sunt planificate până marți, împreună cu premierul canadian, Justin Trudeau. Obiectivul călătoriei este cooperarea bilaterală în domeniile climei și energiei, anunță guvernul german.

Mai exact, este planificată semnarea unui acord de cooperare pe tema hidrogenului. Gazul natural lichefiat (GNL) pare a nu fi pe ordinea de zi. Din cauza lipsei infrastructurii de export, furnizarea de gaz canadian în Europa este dificilă.

Nu e public dacă, pe lângă politica energetică, ar urma să fie discutate și chestiuni geopolitice, precum cooperarea NATO și relația cu Rusia și China. Cancelarul și vicecancelarul sunt însoțiți de o duzină de reprezentanți din mediul economic.

Economia germană speră că aceasta vizită la nivel înalt va oferi un impuls semnificativ relațiilor comerciale dintre cele două țări. „Vizita cancelarului în Canada trimite un semnal important pentru economia germană, intens activă pe plan internațional”, a declarat președintele Asociației Camerelor Germane de Industrie și Comerț (DIHK), Peter Adrian, înainte de plecarea celor doi șefi de guvern la Montreal.

Comerțul exterior german se confruntă cu provocări majore din cauza problemelor existente pe sursele și lanțurile de aprovizionare, precum și a schimbărilor pe piețele de vânzare, din cauza războiului din Ucraina.

„Pentru a realiza această realiniere a economiei noastre internaționale, sunt necesare parteneriate noi și, în același timp, mai intense”, a spus Adrian. „În acest sens, vizita în Canada a cancelarului federal și a ministrului Economiei vine la momentul potrivit”.

Șeful DIHK speră că ratificarea acordului de liber schimb CETA, dintre UE și Canada, care este așteptată în toamnă, va da un nou impuls relațiilor comerciale. „Ar da un semnal eficient pentru piețele deschise și comerțul bazat pe reguli, în vremuri dificile de politică comercială”.

Adrian a subliniat că volumul anual al comerțului cu mărfuri a crescut cu o cincime, de când a început aplicarea provizorie a acordului CETA, în 2017.

Potrivit anunțului oficial, va fi vorba despre calculatoare cuantice, un acord referitor la hidrogen și o centrală eoliană în Newfoundland. Deși Canada este al șaselea mare producător de gaze din lume, nu s-au anunțat discuții despre livrări viitoare de gaz lichid, sau despre terminale GNL.

Există motive pentru care gazul nu este discutat, cel puțin public, în timpul vizitei. Scandalul din jurul turbinei cu gaz pentru conducta Nord Stream 1 din Marea Baltică și-a pus amprenta asupra Canadei. De atunci, relațiile germano-canadiene au fost sub presiune.

Componenta a fost în revizie la Montreal, Canada, la jumătatea lunii iunie. În același timp, Kremlinul a redus livrările de gaze către Germania prin Nord Stream 1, dând vina pe componenta lipsă. Din cauza sancțiunilor, Canada nu a vrut să elibereze turbina, pentru transportul retur în Rusia. Și a făcut-o abia după ce guvernul german a cerut acest lucru.

#Canada #Sholz #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.