Astăzi, 27 august, se împlinesc 31 de ani de la obținerea independenței țării noastre. Republica Moldova, de la începutul existenței sale, a trebuit să facă față multor provocări. Deja în 1992, ca stat independent, Republica Moldova a fost atrasă într-un război, în urma căruia a fost pierdut controlul asupra regiunii de pe malul stâng al Nistrului. Concomitent, odată cu renunțarea la un regim politic totalitar și o economie planificată, Republica Moldova s-a angajat să creeze un nou sistem socio-politic, bazat pe principii democratice, și să construiască o economie de piață.
Cu un an înainte de obținerea Independenței în Republica Moldova PIB-ul pe cap de locuitor era de 990 USD iar în următorii an acesta a descrescut la 402 USD în 1994 și 282 în anul 1999, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.
În primii zece ani de la obținerea Independenței PIB-ul Republicii Moldova a scăzut cu 69%. PIB: 4 miliarde USD în 1990, 1,75 miliarde USD în 1994, în 1999 – 1,17 miliarde USD, în 2010 6,2, miliarde USD. Pentru anul 2022 prognoza PIB-ului este estimată la zero procente creștere.
Graficul evoluției PIB-ului:
Sectorul de bunuri, în trei decenii, a scăzut semnificativ ca pondere în PIB. Agricultura și industria care reprezentau estimativ 2/3 din PIB în 1990, în 2020 constituiau 25,8%. Corespunzător, o contribuție impunătoare la formarea PIB-ului a ajuns să aducă anume sectorul de servicii cu o cotă de 60%. Totodată, cota agriculturii în PIB de circa 11,7% în PIB rămâne a fi foarte mare comparativ cu alte state europene. De exemplu, în Letonia aceasta reprezintă 3,8%, iar în Lituania – 3,3%. Comparativ cu anul 1992, volumul producției agricole s-a contractat cu un sfert, în timp ce 1/5 din populația ocupată continuă să fie antrenată în acest sector. Industria nu a cunoscut transformări în sensul creșterii activităților productive, care ar genera bunuri cu o valoare adăugată înaltă.
1991: -17,5%
1992:-12,9%
1993:-1,2%
1994:-30,9%
1995:-1,4%
1996:-5,9%
1997:+1,6
1998:-6,5%
1999:-3,4%
2000:+2,1%
2001:+6,1%
2002:7,8%
2003:+6,6%
2004:+7,4%
2005:+7,5%
2006:+4,8%
2007:+3%
2008:+7,8%
2009:+6,5%
2010:+6,9%
2011:+5,8%
2012:-0,6%
2013:+9%
2014:+5%
2015:-0,3%
2016:+4,4%
2017:+4,7%
2018:+4,3%
2019:+3,7%
2020:-7,4%
2021:+13,9%
Structura PIB în anul 2021:
4,2% – transport
8,3% – construcții
15,3% – comerț
11,8% – agricultură
Bani trimiși acasă de moldoveni
În anul 2021, moldovenii care munceau în străinătate au trimis 1,2 miliarde USD, echivalent din PIB, 15%. Pentru prima dată remiterile moldovenilor au depășit un miliard în anul 2008.
Statisticile arată că circa un milion de moldoveni sunt plecați la muncă peste hotare.
Comerț
La sfârșitul lui 2010, importurile Republicii Moldova au totalizat 3,5 miliarde USD, iar exporturile 1,7 miliarde USD, diferența a fost egala cu echivalentul a 38,6% din PIB. Din totalul exporturilor, 38% erau în țările din CSI, și 52% în UE. În prezent, ponderea livrărilor de mărfuri în țările comunitare atinge 70%.
Datoria externă a Republicii Moldova potrivit datelor Ministerului Finanțelor însuma, la sfârșitul anului 2021, 2,2 miliarde USD 69,2% din PIB.
Deficitul bugetar al Republicii Moldova
2000:-2,5%
2001:+0,6
2002:-1,8%
2003:+1%
2004:+0,2%
2005:+1,5%
2006:+0,3%
2007:-0,2%
2008:-1%
2009:-6,3%
2010:-2,5%
2022:-6,1%
Inflație: creșterea prețurilor a fost de 0% în 2009, si de 7,4% în 2010. Pentru sfârșitul anului curent Banca Națională Moldovei prognozează o rată a inflației de 34,7%. Un nivel ridicat al inflației a fost în 1999 – 39,3%. În anul 1993 când a fost introdus leul moldovenesc inflația a ajuns la 1 613%. După un prim deceniu de independență cu o creștere accelerată a prețurilor, Republica Moldova a reușit să obțină o stabilizare a inflației. Introducerea monedei naționale în 1993 și politica monetară promovată de BNM a permis stoparea inflației galopante de la începutul anilor 901 și stabilizarea monedei naționale2. În anii 2000, în mare parte, s-au atestat rate ale inflației cuprinse între 10 și 15%. După 2010, BNM a trecut la un regim de țintire a inflației, iar obiectivul stabilit este menținerea ratei de creștere a prețurilor la nivelul de 5% (cu o posibilă deviere de ±1,5 puncte procentuale). După 2010, inclusiv, datorită acestei abordări, rata inflației a avut o traiectorie ce s-a înscris fie în intervalul țintit de BNM (3,5-6,5%), fie în apropiere de acest interval, însă au fost și excepții. De exemplu, în 2015, pe fondul unei crize multiple, manifestate prin: scăderea influxurilor de valută determinate de înrăutățirea situației economice în CSI, devalizarea sectorului bancar, seceta din agricultură și instabilitatea politică, rata anuală a inflației a constituit circa 10%.
Rata șomajului a fost cea mai mare în anul 1999 – 11,1%, iar cea mai scăzută în anul 1991 – 1,9%. În anul 2021 rata șomajului a fost de 4%.
Puterea de cumpărare
Astăzi, la o distanță de 31 de ani, moldovenii, ca putere de cumpărare, au un salariu de 1,6 ori mai mare
Salariale reale ale populației au scăzut: 1991, 1992, 1993, 1999, 2011, 2015, 2021 și 2022, iar cel mai mult a crescut doar în 2001, cu 25,4%. Veniturile reale ale populației vor fi cu 13,6% urmare a inflației de 34% care este așteptată la sfârșitul anului. Cea mai dramatică scădere a veniturilor salariale a fost în anii 1991, 1992 și 1993. În 1993 a fost înregistrată și cea mai mare inflație. Prețurile într-un singur an au crescut de 28 ori. Atunci a fost o dramă totală. În 1993 puterea de cumpărare a salariul moldovenilor era 14% din salariul pe care îl primeau în 1990. Oamenii în trei ani au devenit de șapte ori mai săraci. Cum ar fi de la un salariu de 9000 de lei brusc să ajungi brusc la un salariu de 1300 de lei.
În 2022 salariul brut în Republica Moldova va fi 10400 de lei, iar cel net – 8800 de lei. Cu circa 15% mai mult față de anul trecut, când salariul brut a fost 8980 de lei, iar cel net 7635 de lei. În 2020 salariul a fost de 7940 de lei, însă leul de atunci avea o valoare față de cel de acum.