Topul european al bancherilor milionari în euro

România are trei bancheri cu câştiguri anuale de peste 1 milion de euro – doi din top management şi unu din supraveghere, la fel ca Portugalia, Ungaria şi Slovenia, în timp ce Grecia nu are niciun bancher în top, Bulgaria şi Malta au câte un singur bancher milionar, iar Cipru are doi bancheri în acest top, conform statisticilor Autorităţii Bancare Europene (EBA) publicate în 2022 privind situaţia câştigurilor din 2020, notează Ziarul Financiar.

La polul opus, cei mai mulţi bancheri milionari în euro sunt în Spania (128), Italia (187), Franţa (228) şi Germania (543).

Având în vedere remuneraţia medie anuală a celor doi bancheri din management din România, de circa 1,54 mil. euro, câştigul lunar ar fi de peste 128.000 de euro, iar cel din fiecare zi lucrătoare dintr-o lună ar ajunge la circa 6.000 de euro. Acesta înseamnă un câştig lunar al celor doi bancheri din management de circa 10 ori mai mare decât salariul mediu net pe economie.

Pentru bancherul din România cu funcţie în aria de supraveghere, salariul mediu anual a fost de circa 1,27 mil. euro, câştigul lunar fiind în acest caz de 106.000 de euro (5.000 euro/zi).

Bancherii continuă să fie printre cel mai bine plătiţi angajaţi din economia românească.

Ultimii ani au adus profituri din ce în ce mai mari pentru sistemul bancar. Sistemul bancar românesc, format din 34 de bănci, a încheiat 2021 cu un profit record de 8,2 mld. lei, după ce în 2020 câştigul a fost de circa 5 mld. lei.

#bancheri #milionari #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.