Fiica lui Putin, călătorii amoroase decontate din bugetul Rusiei. Rezultatele anchetei jurnaliștilor ruși și germani

26 Aug. 2022, 16:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Aug. 2022, 16:59 // Actual //  bani.md

Președintele Vladimir Putin a divorțat în 2013, iar mass-media rusă încearcă să-i păstreze imaginea de familist exemplar.

Kremlinul nu a îndrăznit să nege sau să admită „amorul” de lungă durată cu gimnasta Alina Kabaeva, iar acum societatea primește informații dozate despre fiicele legitime ale șefului Federației Ruse.

Interesant este că, de regulă, informațiile despre legăturile dintre Putin și copiii săi sunt publicate în legătură cu mari „infuzii” financiare în proiectele rudelor și prietenilor liderului rus.

Publicațiile „Important Stories” și ”Der Spiegel”, într-o anchetă comună, au descoperit că fiica lui Putin, Katerina Tikhonova, a zburat în Europa de aproape 100 de ori, între 2016 și 2020, pentru a se întâlni cu iubitul ei, dansatorul Igor Zelensky.

Pentru zboruri, a folosit avioane de afaceri Gulfstream G650 și Bombardier. În călătorii, ea a fost însoțită de membri ai Serviciului de Securitate al lui Vladimir Putin.

Pe parcursul acestor cinci ani, hotelurile din Germania, precum și din Rusia, Austria și Italia, au fost rezervate de peste 40 de ori pentru a o proteja Tikhonova. De regulă, Tikhonova a mers la întâlniri cu grupuri de bodyguarzi de 9-12 persoane.

Potrivit jurnaliștilor, o astfel de călătorie romantică a costat bugetul rus aproximativ două milioane de ruble. Pentru un singur zbor spre Munchen și retur, fiica lui Putin a trebuit să plătească aproximativ 40.000 de euro.

Salariul ei modest pentru astfel de întâlniri nu putea fi suficient.

Conform legii Federației Ruse, Tikhonova nu poate folosi astfel de beneficii, deoarece locuiește separat de președintele Federației Ruse și nu îl însoțește în călătoriile oficiale.

Zelensky a condus baletul bavarez timp de 6 ani. Cu toate acestea, în tot acest timp relația sa cu fiica președintelui Federației Ruse a rămas secretă.

În aprilie 2022, a părăsit postul, invocând „circumstanțe familiale”. Tikhonova însăși a intrat sub sancțiunile Occidentului și Japoniei după invazia pe scară largă a armatei ruse în Ucraina.

30 Apr. 2026, 15:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Apr. 2026, 15:21 // Actual //  Grîu Tatiana

Aproape 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană, adică 20,9% din populație, erau expuse în 2025 riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este în ușoară scădere față de 2024, când 93,3 milioane de oameni (21%) se aflau în aceeași situație, ceea ce înseamnă cu aproximativ 600 de mii de persoane mai puțin într-un an.

Diferențele între statele membre rămân însă semnificative. Cele mai ridicate niveluri se înregistrează în Bulgaria, cu 29% din populație afectată, urmată de Grecia (27,5%) și România (27,4%). La polul opus, Cehia are cea mai mică rată, de 11,5%, urmată de Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

Datele arată și o inegalitate clară între femei și bărbați. În 2025, femeile au fost mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații, diferențele fiind vizibile în majoritatea statelor membre, ceea ce indică vulnerabilități persistente în rândul acestora.

Tinerii rămân categoria cea mai afectată: peste un sfert dintre europenii cu vârste între 18 și 24 de ani se confruntă cu riscuri sociale majore. În schimb, persoanele de peste 65 de ani sunt relativ mai protejate, înregistrând cele mai scăzute rate. Situația este mai dificilă și pentru familiile cu copii, unde peste 22% dintre gospodării sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu aproximativ 20% în cazul celor fără copii. În unele state, precum Spania și România, aproape trei din zece persoane din gospodăriile cu copii se confruntă cu aceste probleme, în timp ce în țări precum Cipru, Țările de Jos sau Slovenia nivelurile sunt mult mai reduse.

Republica Moldova nu este inclusă în această analiză europeană, însă, potrivit unui studiu realizat la sfârșitul anului trecut, aproximativ trei din zece moldoveni trăiesc în sărăcie absolută, iar fenomenul rămâne unul structural, mai ales în mediul rural, unde rata depășește 40%. Studiul avertizează că, în pofida unor eventuale reduceri, sărăcia va continua să fie o problemă majoră în următorii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!