Medvedev: Rusia nu poate opri războiul, chiar dacă Ucraina renunță la speranțele de a intra în NATO

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat vineri că Moscova nu își va opri campania militară din Ucraina chiar dacă Kievul va renunța în mod oficial la aspirațiile sale de a adera la NATO, transmite Reuters.

Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus, de asemenea, într-un interviu acordat unei televiziuni franceze, că Rusia este pregătită să poarte discuții cu Volodimir Zelenski, sub rezerva anumitor condiții.8

Chiar înainte de invazia din februarie, Moscova a precizat clar că aderarea Ucrainei la NATO este inacceptabilă pentru ea.

„Renunțarea la participarea sa la Alianța Nord-Atlantică este acum esențială, dar este deja insuficientă pentru a stabili pacea”, a afirmat Medvedev la televiziunea LCI, potrivit agențiilor de presă rusești.

Rusia, a spus el, va continua campania până când obiectivele sale vor fi atinse.
Rusia și Ucraina au purtat mai multe runde de discuții după începerea invaziei, dar nu au făcut niciun progres și există puține perspective de reluare.

„Acestea (negocierile) depind de modul în care evoluează evenimentele. Am fost pregătiți înainte să ne întâlnim (cu Zelenski)”, a declarat Medvedev.

El a mai spus că armele americane furnizate deja Ucrainei – precum lansatoarele de rachete multiple HIMARS – nu reprezintă încă o amenințare substanțială.

Dar acest lucru s-ar putea schimba, a spus el, dacă armele trimise de SUA ar putea lovi ținte la distanțe mai mari.

„Înseamnă că atunci când acest tip de rachetă zboară 70 km, este un lucru”, a spus el.
„Dar când (raza de acțiune) este de 300-400 km, asta este altceva, acum ar fi o amenințare directă la adresa teritoriului Federației Ruse”, a adăugat el.

#Medvedev #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.