Topul european al bancherilor milionari în euro

România are trei bancheri cu câştiguri anuale de peste 1 milion de euro – doi din top management şi unu din supraveghere, la fel ca Portugalia, Ungaria şi Slovenia, în timp ce Grecia nu are niciun bancher în top, Bulgaria şi Malta au câte un singur bancher milionar, iar Cipru are doi bancheri în acest top, conform statisticilor Autorităţii Bancare Europene (EBA) publicate în 2022 privind situaţia câştigurilor din 2020, notează Ziarul Financiar.

La polul opus, cei mai mulţi bancheri milionari în euro sunt în Spania (128), Italia (187), Franţa (228) şi Germania (543).

Având în vedere remuneraţia medie anuală a celor doi bancheri din management din România, de circa 1,54 mil. euro, câştigul lunar ar fi de peste 128.000 de euro, iar cel din fiecare zi lucrătoare dintr-o lună ar ajunge la circa 6.000 de euro. Acesta înseamnă un câştig lunar al celor doi bancheri din management de circa 10 ori mai mare decât salariul mediu net pe economie.

Pentru bancherul din România cu funcţie în aria de supraveghere, salariul mediu anual a fost de circa 1,27 mil. euro, câştigul lunar fiind în acest caz de 106.000 de euro (5.000 euro/zi).

Bancherii continuă să fie printre cel mai bine plătiţi angajaţi din economia românească.

Ultimii ani au adus profituri din ce în ce mai mari pentru sistemul bancar. Sistemul bancar românesc, format din 34 de bănci, a încheiat 2021 cu un profit record de 8,2 mld. lei, după ce în 2020 câştigul a fost de circa 5 mld. lei.

#bancheri #milionari #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.